„Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au întrunit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au adoptat Hotărârea nr. 3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, a anunțat într-un comunicat ÎCCJ.
După ce a atacat la CCR prima lege din pachetul de reformă, cea privind răspunderea magistraților, PNL a contestat la Curtea Constituţională și modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, a anunțat vineri senatorul liberal Iulia Scântei.
„PNL a înregistrat astăzi la Curtea Constituţională o sesizare privind viciile de neconstituţionalitate ale legii a modificare a Legii 304/2004. Există amendamente certe care sunt adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a unor angajamente europene ale României în privinţa acestei legi. Am identificat critici de neconstituţionalitate care ţin de procedură. A fost încălcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit în situaţia în care o comisie specială, în loc să fie sesizată de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizată atât pentru dezbatere în Cameră, cât şi pentru dezbatere în Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor două Camere”, a declarat Scântei, la Parlament.
Liberalii vorbesc și despre vicii de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte autonomia parlamentară şi încălcarea dreptului la iniţiativă legislativă.
”Dacă vă uitaţi în rapoartele finale ale comisiei speciale, atât cel adoptat pentru dezbatere în Cameră, cât şi cel pentru Senat, veţi observa că amendamentele aprobate acolo nu sunt ale entităţilor care au, potrivit Constituţiei, drept de iniţiativă legislativă, respectiv Guvern, deputat, senator sau cetăţeni, în limitele teritoriale, ci veţi observa că sunt amendamente ale asociaţiilor profesionale, ale CSM şi ale Consiliului Legislativ care, potrivit Constituţiei, chiar dacă au fost însuşite de un parlamentar nu au ce căuta ca şi autor de amendament în cuprinsul unui raport”, a explicat Scântei.
Senatul a adoptat, joi, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Este cea de-a treila lege din pachetul de legi ale justiției. Proiectele merg acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis.