ComenteazăPotrivit deputatului PNL Claudiu-Vasile Răcuci, astăzi, impozitul pe clădirile nerezidențiale se calculează prin aplicarea coeficientului asupra unei valori rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat.
”Astfel, potrivit standardelor de evaluare actuale, o clădire nerezidențială dintr-un oraș mic, cu cinci-zece mii de locuitori ajunge să fie evaluată și impozitată la fel ca o clădire în centrul Bucureștiului sau Brașovului. Oare valoarea celor două clădiri este identică? știm cu toții că nu este așa! Este motivul pentru care, fără să modificăm coeficienții, noi propunem ca evaluarea clădirilor nerezidențiale să se facă tot pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, însă operațiunea să se facă printr-o abordare de piață, adică la valoarea de piață a construcției. Este o modalitate care instaurează echitatea fiscală și introduce un coeficient mai mare de flexibilitate a politicii fiscale, mai ales pentru faptul că aceste clădiri sunt evaluate la fiecare cinci ani”,
Deputatul Claudiu Răcuci propune, în plus, o mai mare libertate a autorităților administrațiilor publice locale în stabilirea impozitului asupra clădirilor nerezidențiale, în funcție de ce destinație economică vor avea acestea:
”Vorbim de multă vreme despre o mai mare autonomie locală, însă, în practică, cadrul legislativ nu oferă nici un fel de libertate autorităților locale, nici măcar în dimensionarea propriilor taxe și impozite locale. De aceea, fără a modifica în nici un fel coeficienții din Codul fiscal, am creat un cadru mai flexibil pentru stabilirea cotelor de impozitare prevăzute de art. 460 alin. (2), astfel încât autoritățile locale să poată stimula activități economice locale în funcție de specificul fiecărei localități și de prioritățile comunităților locale”, spune parlamentarul liberal.
Astfel, cota cuprinsă între 0,2%-1,3% aplicată asupra valorii impozabile a clădirilor rămâne nemodificată, însă ea va putea fi aplicată diferențiat, cel puțin pentru patru domenii economice: activități agricole; activități de turism; cercetare-dezvoltare, sănătate sau educație; activități de producție sau livrări de bunuri și servicii.
”Am toată încrederea că propunerile vor fi îmbrățișate și de alți colegi parlamentari, care vor conștientiza importanța modificărilor propuse și așteptările mari care vin, atât din mediul de afaceri, cât și din partea autorităților administrației publice locale”, a mai adăugat deputatul PNL.