ComenteazăEste vorba de Alina Gorghiu, Laura Scîntei şi Cătălin Fenechiu, senatori liberali.
Ei afirmă că primele cazuri din România de îmbolnăvire cu COVID-19 au evidențiat că respectarea normelor penale privind sănătatea publică sunt tratate cu superficialitate, iar acest lucru este cauzat de regimul sancționator extrem de blând.
„Prevenția este esențială, iar cele mai cunoscute două cazuri care au împiedicat această prevenție, prin nerespectarea dispozițiilor legale, sunt pacientul nr. 17 și pacientul nr. 27. Ambii au ascuns faptul că au fost în țări afectate de COVID-19 (Israel, respectiv Italia), nu s-au izolat, așa cum se impunea și din acest motiv, până în prezent au îmbolnăvit peste 70 de persoane. În plus, pacientul nr. 17 a intrat în contact cu peste 120 de persoane, care probabil au intrat la rândul lor în contact tot cu un număr semnificativ de persoane”, spun parlamentarii.
Potrivit celor de la PNL, concluzia este simplă: dacă pedepsele ce pot fi aplicate în baza Codului penal ar fi fost mai severe, astfel încât să-i facă pe făptuitori să conștientizeze gradul pericolului social al acțiunilor lor, cei doi pacienți nu ar mai fi mințit, iar numărul victimelor infectate cu COVID-19 ar fi putut fi substanțial mai mic!
Totodată, opinia publică este indignată de incidentul cu persoana bolnavă de COVID-19 care nu a respectat regulile carantinei și s-a urcat într-o aeronavă cu alte 60 de persoane!
Ce prevede proiectul de lege
Textul normativ se vrea a fi modificat în sensul în care
să corespundă nevoilor sociale actuale.
Astfel, inițiativă legislativă vine cu următoarele modificări:
Articol unic. – Articolul 352 din Legea nr.
286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
„Art.
352 – (1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea
bolilor infectocontagioase dacă a pus în pericol sănătatea, integritatea sau
viața uneia sau mai multor persoane sau a creat un pericol cu privire la
răspândirea unei boli infectocontagioase, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
- Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită de către
o persoană suspectată sau confirmată medical ca fiind infectată cu o boală
infectocontagioasă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
- Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au avut ca urmare
răspândirea unei boli infectocontagioase sau infectarea unei alte persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
- (4) Dacă faptele prevăzute la
alin. (1) și (2) au avut ca urmare infectarea a două sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
- Daca faptele prevăzute la alin. (1)
și (2) au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
este închisoarea de la 5 la 15 ani.
- Omisiunea de a divulga autorităților
competente în prevenirea, combaterea și tratarea bolilor infectocontagioase a
unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact
cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală
infectocontagioasă, precum și orice alte informații necesare efectuării
anchetelor epidemiologice, se
sancționează cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
- Dacă faptele săvârșite în condițiile prevăzute de alin (1), (2) (3) (4)
(5) și (6) au condus la infectarea personalului medical sau autorităților
angajate în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase ori au
determinat reducerea în mod substanțial a capacității de funcționare a unui
spital sau a oricărei alte instituții publice, limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate.
Dacă faptele prevăzute la alin. alin (1), (2) (3) (4) (5) și (6) sunt săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate.
Ce au făcut alte ţări în contextul epidemiei de COVOD-19
În contextul actual, această modificare a Codului penal reprezintă o chestiune de adaptare urgentă la o realitate în schimbare. Se poate observa că și alte state și-au schimbat legislația, în ultima perioadă, astfel încât să facă față provocării numite COVID-19, mai spun cei de la PNL.
De exemplu, Bulgaria a luat măsuri pentru a-i sancționa corespunzător pe cei ce încalcă dispozițiile referitoare la prevenirea și combaterea COVID-19.
Astfel, potrivit unei legi adoptate la 13.03.2020 de Parlamentul Bulgariei, persoanele care nu respectă restricţiile sanitare impuse pentru a opri răspândirea noului coronavirus vor fi pedepsite cu trei ani de închisoare şi cu amendă cuprinsă între 500 – 5.000 de euro. Dacă nerespectarea măsurilor conduce la deces, pedeapsa instituită este de 5 ani închisoare, precum și amenda cuprinsă între 5.000 şi 25.000 de euro.
De asemenea, Codul penal al Cehiei conține pedepse aspre pentru cei care răspândesc bolile contagioase. Pentru infracțiunea tip, pedeapsa închisorii este între 6 luni și 3 ani.
Pentru prima variantă agravată (fapta comisă în calitate de membru al unei organizații, fapta a fost comisă prin nerespectarea obligațiilor legale de muncă, fapta care a avut ca urmare vătămarea corporală, fapta a fost săvârșită în timp de război sau alte dezastre naturale) limitele pedepsei închisorii sunt 2 ani și 8 ani.
Dacă din săvârșirea variantei tip a infracțiunii rezultă vătămarea corporală a două sau mai multe persoane sau decesul unei persoane, limitele se măresc și sunt de la 3 ani la 10 ani. În cazul ultimei variante agravate, care constă în săvârșirea infracțiunii tip ce a avut ca urmare moartea a cel puțin două persoane, se aplică pedeapsa închisorii de la 5 la 12 ani.
Un exemplu negativ în acest sens este legislația Italiei. Persoanele care încalcă măsurile guvernamentale (în cazurile actuale, referitoare la nerespectarea dispozițiilor privind răspândirea COVID-19) riscă pedeapsa închisorii de 3 luni sau o amendă de 206 euro. Este evident că sancțiunile nu sunt deloc proporționale cu valoarea socială ocrotită, iar rezultatul s-a văzut: statul în care virusul s-a răspândit cel mai repede și a avut cele mai multe victime.
Totuși, Italia se poziționează mult mai bine decât România în ceea ce privește pedepsele pentru răspândirea bolilor contagioase: de la 6 luni la 3 ani, de la 1 la 5 ani și de la 3 la 12 ani, care sunt aplicabile în funcție de diferitele circumstanțe prevăzute în Codul penal al Italiei.
Nici Statele Unite ale Americii nu stau prea bine la acest capitol și din acest motiv a fost nevoie de măsuri foarte drastice (închiderea granițelor) în lupta împotriva COVID-19. Legislațiile acestor state prevăd amenzi mult prea mici (aproximativ 500$) pentru persoanele care răspândesc boli contagioase.
Un exemplu de urmat găsim în Danemarca. Codul penal al acestui stat prevede pedeapsa închisorii de până la 8 ani pentru persoanele care contaminează cu boli fatale.
De asemenea, Codul penal al Suediei este drastic cu cei ce săvârșesc astfel de fapte. Limitele de pedeapsă sunt de la 4 la 18 ani și se poate aplica chiar și detențiunea pe viață.
Potrivit Codului penal al Elveției, persoana care răspândește boli contagioase se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Concluzia este simplă: legislațiile tuturor acestor țări au prevăzute pedepse pe măsura valorii sociale ocrotite, iar regimul sancționator din România este mult prea blând și trebuie modificat., spun în final parlamentarii.