România alocă 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze astfel încât să poată fi folosită în amestec cu hidrogen și alte „gaze verzi”, potrivit documentului.
PNRR prevede:
- „Modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și altor categorii de beneficiari”.
- „Finanțarea introducerii pe scară largă a hidrogenului în rețeaua de gaze naturale”.
De asemenea, este prevăzută integrarea de soluții inteligente care să asigure măsurarea presiunii și a debitelor, integrarea activității participanților pe piața gazelor și asigurarea unei fiabilități sporite.
Explicația unui expert în energie
Expertul în energie Ionuț Purica a explicat pentru Libertatea ce înseamnă introducerea hidrogenului în rețelele de gaze.
„Hidrogenul are prostul obicei de a se combina cu oxigenul într-o reacție exotermică, mai pe românește explozie. Într-o primă etapă, modernizarea rețelelor de gaz va însemna, probabil, arderea hidrogenului la termocentrale. Nu cred că se va ajunge prea curând la hidrogen la aragaz. La termocentrale, arderile sunt controlate, pot fi luate măsuri de protecție”, a spus Purica.
Acesta spune că abia după aceea se va putea ajunge la rețelele rezidențiale de gaze, deoarece acestea necesită modernizări.
Nu se poate face peste noapte, abia prin 2040-2050 putem să ne gândim la așa ceva
„La om acasă este posibil inclusiv să fie schimbate aragazele sau centralele de apartament. Poate în 2040-2050 am putea să gândim că o să ajungem la asta. De 600 de milioane de euro poți face doar cercetare practică, experimentală, să facem o rețea demonstrativă, pilot. E bine însă că se inițiază niște pași, dar nu se va face peste noapte”, a mai arătat acesta.
Prof. dr. Ionuț Purica este cercetător al Academiei Române și fost președinte al Agenției Nucleare a României.
Unde se mai testează
În ianuarie 2020, Marea Britanie a demarat un proiect-pilot prin care s-a început injectarea de hidrogen în rețeaua de gaze, potrivit The Guardian. Amestecul de hidrogen cu gaze este folosit pentru încălzirea a 100 de locuințe și 30 de clădiri ale Universității Keele, din Staffordshire.
Clienții nu au raportat schimbări, spuneau autoritățile britanice în toamna anului trecut, potrivit GreenTechMedia.com.
La începutul acestui an, presa britanică scria că un alt proiect-pilot se va desfășura în satul Winlaton, din apropierea orașului Gateshead, unde 670 de locuințe, biserica, școala și câteva companii vor primi amestec de hidrogen cu gaze timp de zece luni, conform Edie.net.
Tot în Gateshead sunt construite două case demonstrative, alimentate exclusiv pe hidrogen, potrivit BBC.
Peste Ocean, în California, compania de utilități Sempra Energy a cerut autorităților aprobarea unui proiect de injectare a hidrogenului în rețeaua de gaze.
Poate fi folosit doar amestecat în proporții mici
Problema cu hidrogenul este că este periculos. Mai exact, explodează, dacă nu sunt respectate o serie de condiții stricte de stocare.
În acest moment, hidrogenul este folosit drept combustibil în mașini eco, precum Toyota Mirai, Hyundai Nexo și Honda Clarity, dar acestea au rezervoare speciale.
Astfel, rețelele de gaze trebuie îmbunătățite pentru a evita explozii. Studiile au arătat că hidrogenul poate fi inclus în proporții de până la 20% în gazele naturale fără a fi necesare investiții majore în rețele.
Potrivit unui studiu realizat de Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă (NREL), o unitate de cercetare din subordinea Departamentului Energiei al SUA, hidrogenul poate fi folosit în rețelele de gaze doar dacă este amestecat în proporții mici, între 5% și 15%.
Trebuie obținut din energie verde ca să fie nepoluant
De asemenea, este important ca hidrogenul să fie obținut prin folosirea energiei regenerabile, în caz contrar, această formă de energie nu este prea curată, mai arată studiul citat.
În acest moment, hidrogenul se obține în principal din gaze naturale.
Hidrogenul „verde” trebuie obținut din electroliza apei, prin care se separă oxigenul de hidrogen. Această electroliză trebuie realizată cu energie electrică obținută din surse regenerabile (ferme eoliene sau solare), nu din combustibili fosili.
Care sunt beneficiile
Studiul NREL arată care ar fi beneficiile amestecării hidrogenului în rețeaua de gaze:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă hidrogenul este produs din surse nepoluante, precum biomasă sau din folosirea energiei solare, eoliene, nucleare sau resurse fosile care captează și stochează carbonul.
- folosirea hidrogenului în mașini cu pile de combustie pe hidrogen reduce poluarea cu oxizi de sulf, oxizi de azot și particule emise de mașinile convenționale.
- un sistem de încurajare a producției de hidrogen ar putea fi realizat într-un mod similar cu cel pentru stimularea producției de energie regenerabilă, ceea ce mai departe ar duce la investiții.
Studii privind electrocasnicele și centralele de apartament
Pe de altă parte, studiul NREL arată că trebuie văzute ce modificări sunt necesare atât în rețeaua de gaze, cât și în cazul electrocasnicelor care folosesc gaze sau al centralelor de apartament, astfel încât acestea să fie sigure atunci când folosesc amestec de gaze naturale cu hidrogen.
Acesta mai arată că țevile se degradează mai repede dacă sunt expuse la hidrogen pe perioade lungi, iar înlocuirea lor ar putea fi costisitoare.
Transportul de hidrogen pur prin sistemul de gaze nu este posibil, din cauza riscurilor și a costurilor.
Strategia UE în privința hidrogenului
În luna iulie a anului trecut, Comisia Europeană a adoptat o serie de ținte privind utilizarea hidrogenului.
Astfel, până în anul 2024, Executivul european vrea instalarea de electrolizoare din surse regenerabile de cel puțin 6.000 MW și producerea a un milion de tone de hidrogen realizat cu ajutorul energiei regenerabile.
Între anii 2025 și 2030, Comisia vrea ca hidrogenul să devină o parte intrinsecă a sistemului energetic, cu 40.000 MW capacitate de electroliză și 10 milioane de tone de hidrogen produs din surse regenerabile.
Între 2030 și 2050, autoritățile de la Bruxelles speră ca tehnologia să ajungă la maturitate, astfel încât să fie instalată pe scară largă în domeniile poluante.
În acest moment, costul de producție pentru hidrogen realizat din gaze naturale este de 1,5 euro pe kilogram, conform datelor Comisiei Europene. Costul pentru hidrogenul realizat din surse regenerabile este între 2 și 5,5 euro pe kilogram, însă Comisia spune că acestea scad rapid.
Costurile legate de electrolizoare au fost deja reduse cu 60% în ultimii zece ani și se preconizează că se vor înjumătăți în 2030 față de situația actuală, cu economii de scară. În regiunile în care energia electrică din surse regenerabile este ieftină, este de așteptat ca electrolizoarele să poată concura cu hidrogenul pe bază de combustibili fosili în 2030.
Comisia Europeană: