Instituția se va afla în subordinea Ministerului Sănătății, iar conducerea sa va fi realizată de către un președinte și un consiliu director. Înființarea și activitatea instituției va costa 40 de milioane de euro.
În primul an de funcționare aceasta va avea 52 de angajați, dintre care 25 vor fi preluați prin transferul integral al Direcției de Monitorizare Implementare Spitale Regionale care există acum în cadrul Ministerului Sănătății.
Ulterior, agenția ar urma să ajungă la 78 de angajați, conform documentului.
Înființață în acest an, instituția va demara lucrările la spitale în 2023
Agenția urmează să fie înființată în acest an, urmând ca și conducerea să fie stabilită tot în acest an. Personalul ar urma să fie angajat în acest an și în 2022.
Instituția nou-înființată ar urma să preia construirea celor trei spitale regionale, care se vor realiza la Iași, Craiova și Cluj. De asemenea, va prelua și alte investiții.
Selecția proiectelor ce vor fi preluate va fi făcută prin consultarea strategiilor realizate de către Ministerul Sănătății, precum Strategia Națională de Sănătate și Masterplanurile regionale în vigoare.
Portofoliul ANDIS ar urma să conțină automat proiectele de infrastructură spitalicească cu impact național sau regional, precum spitale regionale de urgență sau diverse institute.
„Comitete regionale de consultare‟
În 2022 vor fi realizate „comitete regionale de consultare pentru cele trei spitale regionale‟, potrivit PNRR.
Proiectarea tehnică detaliată a celor trei spitale regionale va fi și ea gata tot până la finalul anului viitor, iar construcția urmează să înceapă în 2023. Acestea vor trebui finalizate în 2026, conform documentului.
Din 2024 va începe construcția spitalelor din „al doilea val‟, potrivit PNRR. Acestea vor fi gata în 2028, conform calendarului prezentat.
Documentul nu precizează însă unde vor fi amplasate.
Sănătatea primește 2,45 miliarde de euro
Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, în Sănătate vor fi investite 2,45 miliarde de euro din cele 29,2 miliarde de euro cât va primi România în total prin PNRR.
România își propune ca prin PNRR să aibă 200 de centre comunitare construite sau renovate, 3.000 de cabinete de asistență medicală primară, 25 de spitale vor beneficia de infrastructură nouă, dar și 10 unități medicale mobile.
Conform anexelor la PNRR, România își propune construirea a 25 de clădiri noi, care să însumeze cel puțin 3.514 paturi noi, la un cost de 327.000 de euro pe pat.
Concomitent, până la finalul primului trimestru din 2024, România își propune ca minimum 25 de spitale să beneficieze de materiale și echipamente destinate reducerii riscului de infecții.
Aproape jumătate dintre spitale nu au autorizație de incendiu
Datele din PNRR mai arată că doar puțin peste jumătate dintre spitalele din România au autorizație privind securitatea la incendiu.
Astfel, la data de 16 noiembrie, în România existau 553 de spitale publice și private cu paturi.
Acestea aveau în total 1.392 de clădiri, din care pentru 728 nu este necesară autorizarea pentru securitatea la incendiu.
Din cele rămase, 310 clădiri au autorizarea pentru tot edificiul, iar 52 sunt autorizate parțial.
Un număr de 302 clădiri spitalicești funcționează fără autorizație de securitate la incendiu.
Problema autorizărilor a reapărut în opinia publică după incendiul de la spitalul din Piatra Neamț, din noiembrie 2020, soldat cu 12 morți.
În luna ianuarie, acesta a fost urmat de un alt incendiu, la spitalul Matei Balș din București, unde au murit alți 8 oameni.
Metodologii, legi, standarde
Pe lângă spitale, ANDIS ar urma să elaboreze și o metodologie bazată pe indicatori obiectivi pentru prioritizarea investițiilor din sănătate.
De asemenea, aceasta va fi responsabilă, împreună cu Ministerul Sănătății, de inițierea și redactarea legislației specifice din domeniul infrastructurii de sănătate și va fi responsabilă de elaborarea normelor și standardelor.
Documentul mai spune că standardele și normele din domeniul infrastructurii spitalicești au un specific pronunțat, iar în România cele existente sunt învechite.
Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate va urma să ofere asistență tehnică autorităților locale.
România are deja funcțională Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), care funcționează în subordinea Guvernului și în coordonarea premierului.
Aceasta evaluează însă performanțele la nivel de unități spitalicești din punctul de vedere al calității serviciilor și al siguranței pacienților.