ComenteazăÎncă din cele mai vechi timpuri, mărţişoarele au fost oferite ca talismane la cumpăna dintre ani (în vechiul calendar roman, ca şi în cel dacic, anul calendaristic începea la 1 martie). Iniţial, se purtau la gât şi erau confecţionate din pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă. Simbolizau viaţa şi un nou început, roşul fiind culoarea focului, a sângelui, a vieţii, a feminităţii, iar albul – culoarea purităţii, clarităţii, înţelepciunii, masculinităţii.
Cele două culori împletite reprezintă fertilitatea, continuitatea, permanenţa. Dacii foloseau negrul în loc de roşu, cinstind astfel pământul roditor, fertil, succesiunea zilelor şi a nopţilor, împletirea binelui cu răul şi a vieţii cu moartea.
Credeai că mărţişorul se oferă doar femeilor? Nimic mai greşit! Simbolul norocos trebuie purtat de către toată lumea, indiferent de sex ori de vârstă. Iar adevărata lui forţă stă în şnur.
Mamele trebuie să lege mărţişoare cu bănuţi preţioşi la mâinile copiilor, în zorii zilei de 1 martie, pentru ca ei să fie sănătoşi şi să nu se deoache.
Îndrăgostiţii îşi leagă reciproc mărţişoarele, ca pe brăţări, făcându-şi jurăminte de iubire.
Grăbeşte-te să îţi alegi baba!
Mărţişoarele nu se poartă doar în prima zi de martie, ci până la una din sărbătorile specifice primăverii: Mucenicii, Blagoviştenia, Floriile, Paştile sau pur şi simplu timp de 12 zile, ca să aibă efectul scontat.
La finalul perioadei respective, mărţişoarele se agaţă în pomi fructiferi, prilej cu care trebuie să ne punem una sau mai multe dorinţe. Se spune că pomii cărora li se pun mărţişoare dau rod bogat şi gustos.
Este bine să ştii, de asemenea, că, dacă se poartă bănuţi ca mărţişoare, aceştia se scot de pe şnur la prima lună plină şi cu ei se cumpără caş dulce şi vin roşu, care vor fi aducătoare de sănătate şi de spor în casă.
Tot acum încep şi zilele babelor, care prezic, în funcţie de vremea de afară, cum îţi va merge tot anul.