ComenteazăVineri, Ambasada SUA la Kiev a declarat că Rusia a comis o crimă de război atacând centrala nuceară de la Zaporojie. Anterior, suspiciunile că Rusia a folosit bombe cu dispersie și așa-numitele „bombe cu vid” în zone populate cu mulți civili au fost, de asemenea, descrise drept crime de război.
„Vreau să fiu foarte clar în legătură cu acest lucru, că domnul Putin este un criminal de război”, a declarat joi fostul premier ucrainean Arseni Iațeniuk în fața Consiliului pentru Relații Externe. „Trebuie să stea în spatele gratiilor de la Curtea Penală Internațională”.
Pentru moment, Karim Khan, procurorul general al Curții Penale Internaționale, a anunțat că va deschide o anchetă în cazul invaziei ruse în Ucraina, pentru că „avem toate indiciile să credem că s-au comis posibile crime de război și crime împotriva umanității”.
Cu toate acestea, dacă justiția în general se mișcă lent, procesele internaționale înaintează mult mai greoi. Investigațiile la CPI durează mulți ani și foarte puține verdicte finale au fost pronunțate.
Ce este o crimă de război
Curtea Penală Internațională are definiții specifice pentru genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Mai exact, vizarea populațiilor civile, încălcarea Convențiilor de la Geneva, vizarea unor grupuri specifice de oameni ar putea fi potențiale crime de război comise de Rusia.
„Un lucru este cert, că bombardarea intenționată a civililor și țintirea unor obiecte civile este o crimă de competența instanței”, a declarat joi procurorul șef al CPI, Karim Khan, pentru CNN.
„Și chiar dacă există o necesitate militară, există o obligație clară a părților într-un conflict de a nu folosi forță disproporționată, de a se asigura că munițiile utilizate și armele nu lasă urme foarte mari asupra zonelor populate cu numeroși civili”, a spus Khan.
Ce sunt bombele cu dispersie și bombele cu vid
Utilizarea armelor interzise menite să ucidă fără discriminare este una din acuzațiile foarte specifice aduse Rusiei în conflictul din Ucraina.
În cazul bombei cu dispersie, o rachetă este trasă și explodează la mii de metri în aer, eliberând bombe mai mici care explodează fiecare când ajung pe pământ. Ele au capacitatea de a produce multe victime în zone în care se află numeroși civili. Amnesty International a declarat că o bombă cu dispersie rusă a lovit o grădiniță ucraineană.
„Bombele cu vid”, numite și armele termobarice, aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune mare, care poate avea efecte distructive enorme.
Rusia le-a folosit anterior în Cecenia, iar o echipă CNN a observat un sistem rusesc TOS-1 cu rachete termobarice în apropierea graniței cu Ucraina la sfârșitul lunii trecute.
Folosește Rusia aceste arme?
Potrivit secretarului general al NATO, da. „Am văzut folosirea bombelor cu dispersie și am văzut rapoarte de utilizare a altor tipuri de arme care ar încălca dreptul internațional”, a declarat Stoltenberg, vineri, după o reuniune cu miniștrii de externe din statele membre NATO, la Bruxelles.
Totodatp, SUA sunt îngrijorate că armata rusă va deveni mai brutală, deoarece invazia nu se desfășoară la fel de bine cum a planificat Vladimir Putin.
„Fie că este vorba de bombe cu dispersie sau de arme termobarice, comandanții de pe câmpul de luptă trebuie să dea dovadă de o mare discreție și să decidă cu mare diligență cum doresc să conducă conflictul acum odată ce a început”, a mai declarat procurorul șef al CPI, Karim Khan.
„Legea este aici și instanța veghează și avem experți care vor încerca să ajungă la adevăr”, a spus el.
Ce spun liderii mondiali
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că țintirea zonelor civile de către avioanele rusești este o crimă de război. Președintele Joe Biden și prim-ministrul britanic Boris Johnson au spus că Putin pare să vizeze zone civile.
„Ceea ce am văzut deja de la regimul lui Vladimir Putin când vine vorba de utilizarea bombelor pe care le-au aruncat deja asupra unor civili nevinovați, în opinia mea, se califică deja pe deplin drept o crimă de război”, a spus Johnson, miercuri, în parlamentul britanic.
Președintele american nu a menționat explicit „crime de război”. „Urmărim foarte îndeaproape”, a spus Biden. „E prea devreme să spun asta”, a afirmat liderul de la Casa Albă.
În Congresul american, însă, există un sprijin larg bipartizan pentru o rezoluție care sprijină ancheta Curții Penale Internaționale.
Ce este Curtea Penală Internațională
Situată la Haga, în Olanda, și creată printr-un tratat numit Statutul de la Roma, Curtea Penală Internațională funcționează independent.
Deși majoritatea țărilor lumii, mai exact 123 dintre ele, sunt parte din tratat, există excepții foarte mari și notabile: inclusiv Rusia și SUA, cât și Ucraina.
Cine poate fi judecat
Oricine este acuzat de o infracțiune aflată în jurisdicția instanței. Juristicția include fapte care s-au petrecut în țări care sunt membre ale CPI. Deși Ucraina nu este membru al instanței, ea i-a acceptat anterior jurisdicția.
Curtea judecă oameni, nu țări, și se concentrează pe cei care dețin cea mai mare responsabilitate: lideri și oficiali. Vladimir Putin ar putea, prin urmare, teoretic să fie acuzat de instanță pentru că a dispus anterior crime de război în Crimeea, iar acum pentru faptele care se petrec în Ucraina.
Cu toate acestea, CPI nu judecă procese în lipsă, așa că ar trebui fie predat de Rusia, fie arestat în afara Rusiei, lucru foarte puțin probabil.
Cu ce infracțiuni se ocupă instanța
CPI este menită să fie un tribunal de „ultimă instanță” și nu este menită să înlocuiască sistemul de justiție al unei țări. Curtea, care are 18 judecători care execută mandate de nouă ani, judecă patru tipuri de crime: genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război.
Cum pornesc procesele
Procedurile în instanță pot fi introduse doar în două moduri: fie de un guvern național, fie Consiliul de Securitate al ONU poate trimite cazuri pentru investigare. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are drept de veto asupra deciziilor finale ale consiliului.
Solicitările a 39 de guverne naționale, majoritatea europene, au declanșat investigația curentă.
„Vreau să subliniez că sunt dispus să vorbesc tuturor părților, și nu doar părții ucrainene, ci și Federației Ruse, statelor și părților nestatale deopotrivă. Această instituție nu este politică. Noi nu facem parte din diviziunile geostrategice sau geopolitice la care asistăm în întreaga lume”, a spus Khan.
Ce va investiga CPI în legătură cu Ucraina
În noua sa anchetă asupra posibilelor crime de război ale Rusiei, CPI a declarat că va analiza toate acțiunile din Ucraina din 2013 până în prezent.
Rusia a intrat pentru prima dată în Crimeea, pe care a anexat-o ilegal de la Ucraina, în 2014. CPI investiga deja represiunile împotriva protestatarilor de către un precedentul guvern ucrainean care era pro-rus, guvernul președintelui Ianukovici, și care a fost înlăturat în urma Maidanului. Această nouă trimitere pare să pună laolaltă toate potențialele crime de război.
Cât durează o anchetă
Investigațiile CPI pot dura foarte mult. O anchetă preliminară asupra ostilităților din estul Ucrainei a durat mai bine de șase ani, din aprilie 2014 până în decembrie 2020. La acea vreme, procurorul a spus că există dovezi ale crimelor de război și crime împotriva umanității. Următorii pași au fost încetiniți de pandemia de Covid-19 și de lipsa resurselor, întrucât instituția efectuează multiple anchete.
De ce ar fi diferită o anchetă penală privind Ucraina
Condamnarea internațională împotriva Rusiei este unică și asta ar putea oferi instanței capacitatea de a funcționa diferit, potrivit lui Ryan Goodman, profesor de drept la Universitatea din New York. „Este greu de analizat ancheta CPI pe baza practicii anterioare”, a spus Goodman. „În situația din Ucraina, procurorul este susținut de o revărsare extraordinară de sprijin din partea a zeci de țări, care mă aștept să fie urmată de o infuzie de resurse”.
Cum ar afecta conflictul
„În bine cât și în rău, ancheta CPI poate afecta spațiul diplomatic al negocierilor”, a spus Goodman, argumentând că Putin și alți ruși ar putea să nu vrea să riște să fie arestați dacă călătoresc în afara țării.
Ancheta ar putea, de asemenea, să-l slăbească pe Putin pe plan intern. „Rușii ar putea ajunge să realizeze că acesta este un alt motiv pentru care Putin nu își mai poate servi țara”, a spus Goodman.
Ce se întâmpla înainte de CPI
Procesele anterioare pentru crime de război au fost conduse de tribunale speciale ale ONU, cum ar fi cele dedicate pe evenimentele din fosta Iugoslavie, în special pe faptele fostului lider Slobodan Milosevic, sau cele dedicate genocidului din Rwanda.
Toate acestea au preluat modelul din precedentul proceselor de la Nurnberg care au avut rolul de a aduce naziștii în fața justiției pentru crimele din cel de-al Doilea Război Mondial. Ele au fost sprijinite de Aliați, inclusiv SUA, Uniunea Sovietică, Franța și Germania.
De ce SUA și Rusia nu sunt membri CPI
Atât SUA, cât și Rusia sunt semnatare ale tratatului care a creat curtea, adică liderii lor l-au semnat, dar niciunul nu este membru al curții.
Rusia s-a retras în 2016 la o zi după ce Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Adunării Generale a ONU a aprobat o rezoluţie prin care condamnă „ocuparea temporară a Crimeei” de Rusia. Curtea a lansat, de asemenea, o anchetă în 2016 cu privire la eforturile Rusiei din 2008 de a sprijini regiunile separatiste din Georgia.
În ceea ce privește SUA, în timp ce președintele Bill Clinton a semnat tratatul de creare a curții în 2000, el nu a recomandat niciodată Senatului să-l ratifice.
Administrația George W. Bush a retras SUA de la a fi parte la tratat în 2002. Pentagonul și mulți factori de decizie din SUA s-au opus mult timp aderării la un astfel de sistem internațional de justiție, deoarece ar putea deschide anchete pentru crime de război împotriva militarilor americani.
„Președintele (George W. Bush) consideră că CPI este fundamental defectuoasă, deoarece pune militarii americani la un risc fundamental de a fi judecați de o entitate care este dincolo de jurisdicția Americii, dincolo de legile Americii și poate supune civilii și militarii americani la standarde arbitrare de justiție”, a declarat, în 2002, secretarul de presă al Casei Albe, Ari Fleischer.
Cum au susținut SUA instanța
Decizia de a nu adera la CPI nu a însemnat însă că administrația Bush s-a opus existenței ei, ba chiar a sprijinit eforturile CPI de a căuta dreptate pentru victimele genocidului din Sudan.
A existat întotdeauna o neconcordanță în ceea ce privește modul în care președinții americani abordează CPI, a remarca CNN în 2011. Publicația a scris despre Barack Obama care aplauda eforturile CPI de a aduce în fața justiției oameni precum fostul general sârb Ratko Mladic și liderul libian Moammar Gadhafi, deși nu a aprobat niciodată jurisdicția CPI asupra SUA.