Comentează„Veștile au devenit mult mai pozitive în ultimele câteva săptămâni”, a spus directoarea Băncii Central Europene, Christine Lagarde, în timpul participării la Forumul Economic Mondial de la Davos, săptămâna trecută. „Nu este un an strălucitor, dar este mult mai bun decât ne-am temut.”
Cu doar câteva zile mai devreme, Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a făcut o predicție și mai îndrăzneață. „Există o șansă de a evita o recesiune profundă și poate de a intra într-o contracție mai limitată și mai superficială”, a declarat Gentiloni. „Desigur, acest lucru depinde foarte mult de politicile noastre”.
Ce a generat optimismul actual
Schimbarea bruscă a dispoziției din zona euro este atribuită unei serii de evoluții pozitive care s-au materializat la începutul anului. Principala cauză: o scădere constantă a prețurilor la gaze.
Prețurile la Transfer Title Facility (TTF), principalul hub comercial al gazelor din Europa, au scăzut sub 70 de euro pe megawat-oră, cel mai mic nivel după declanșarea invaziei, pe 24 februarie.
Un început de an neobișnuit de cald, împreună cu stocarea subterană puternică pentru a satisface cererea suplimentară și sosiri constante de gaz natural lichefiat (GNL), pare să fi injectat un grad de certitudine pe piața energetică puternic afectată de război din cauza dependenței istorice a Europei de gazul rusesc.
Sectorul de producție din Europa a primit un răgaz odată cu scăderea prețurilor, fiind amenințat cu falimentul dacă prețurile continuau să crească. Peste noapte, fabricile au fost obligate să-și reproiecteze lanțurile de aprovizionare de lungă durată și să-și adapteze operațiunile zilnice la dispariția bruscă a combustibililor fosili ieftini din Rusia.
„Atât consumatorii, cât și producătorii au făcut eforturi mari pentru a face față consumului”, a declarat Maria Demertzis, un membru Bruegel, un think tank din Bruxelles.
„O observație foarte interesantă este că industriile au reușit să își reducă consumul de gaz fără o reducere corespunzătoare a producției, deoarece au fost foarte inventive în acest proces. Aceasta este o veste excelentă pentru rezistența și adaptabilitatea industriei noastre. De fapt, aș fi optimist în privința perspectivelor”, a adăugat Demertzis.
Bruegel estimează că, din septembrie 2021, țările europene au alocat peste 705 miliarde de euro pentru a proteja cetățenii vulnerabili și firmele în pericol de efectele scumpirii gazelor. Aceste măsuri au dat roade, a declarat Peter Vanden Houte, economistul-șef al ING pentru zona euro.
„Am văzut încrederea în creștere oarecum în ultimele două luni, ceea ce înseamnă că este probabil că consumul se va stabiliza. Acestea fiind spuse, nici nu este totul roz”, a declarat Vanden Houte pentru Euronews.
„Companiile producătoare și comercianții cu amănuntul se află pe un stoc uriaș de bunuri nevândute și asta ar putea cântări asupra producției. În plus, creșterile puternice ale ratei dobânzii sunt de natură să provoace o scădere în imobiliare și în sectorul construcțiilor în cursul anului”, a completat el.
Cu toate acestea, zona euro va scăpa „probabil” de două trimestre consecutive de contracție economică – definiția clasică a unei recesiuni – și va intra, în schimb, într-o perioadă de creștere moderată, a spus Vanden Houte.
Goldman Sachs a oferit una dintre cele mai optimiste prognoze într-un raport publicat în ianuarie în care răspunde la întrebarea: Va intra economia zonei euro în recesiune? Răspunsul e clar: „Nu, ne-am îmbunătățit previziunile și nu ne mai așteptăm la o recesiune tehnică”.
Dacă estimarea este optimistă pentru început, „probabilitatea unei recesiuni tehnice rămâne ridicată la 40% în următorul an”, a spus Goldman Sachs într-o notă adresată investitorilor.
Raportul a subliniat însă că diferența între creșterea economică dintre cele 20 de țări care folosesc moneda euro va varia considerabil, Germania și Italia, două state care erau puternic dependente de combustibilii fosili ruși, fiind încă „la limita recesiunii”.
„Veștile bune au depășit în mod clar veștile proaste”
Inflația din zona euro a scăzut de la un maxim fără precedent de 10,6% în octombrie la 9,2% în decembrie. Revenirea i-a luat pe mulți prin surprindere și a alimentat și mai mult valul de optimism, chiar dacă inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, rămâne ridicată.
Șomajul, un alt indicator-cheie, rămâne stabil sub pragul de 7%, sugerând că scenariul pesimist care vorbea de companii forțate să concedieze mii de lucrători pentru a rezista nu s-a împlinit – sau cel puțin nu s-a întâmplat încă.
„Problema-cheie este că riscul unei recesiuni severe, cu potențiale efecte secundare asupra șomajului, sectorului financiar, prețurilor activelor etc., a scăzut considerabil din toamna anului 2022”, a spus Ken Wattret, vicepreședinte pentru analiză și perspective la S&P Global Market Intelligence.
Oliver Rakau, economist-șef la Oxford Economics, a recunoscut că în ultimele săptămâni „veștile bune au depășit în mod clar veștile proaste”, dar a adoptat o abordare mai prudentă atunci când a fost întrebat dacă zona euro este în afara oricărui risc.
„Prețurile la energie vor rămâne în continuare mult mai mari decât în alte regiuni ale lumii și multe firme își vor acoperi cel puțin o parte din necesarul de energie pentru anul acesta la nivelul prețurilor ridicate de anul trecut”, a explicat el.