Poetele jignite de public și cenzurate pentru „limbaj licențios” de organizatorii unui concurs literar: „Când femeile au un mesaj de nesupunere sunt demonizate”

Notă: Textul de față conține cuvinte ce pot fi inconfortabile pentru unii cititori.

În 15 ianuarie, de Ziua Culturii, Cătălina Stanislav citește un poem la gala de decernare a premiului pentru debut la concursul „Mihai Eminescu”. Tânăra de 26 de ani este unul dintre nominalizații la premiul Opus Primum, cu volumul de debut „Nu mă întrerupe”. Alături de ea, din peste 40 de autori, au mai ajuns în finală Andrei Codrin Bucur, Alexandra Pâzgu, Ioana Zenaida Rotariu și Ileana Negrea.

Toți citesc pe rând, iar Ileana Negrea este declarată câștigătoare.

Organizatorii șterg înregistrarea video

În aceeași zi, doar câteva ore mai târziu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” șterge de pe pagina sa de Facebook înregistrarea galei. Organizatorii spun întâi că „în considerarea dreptului la liberă exprimare, mai ales în domeniul literar, Memorialul Ipotești nu poate cenzura modul în care un tânăr poet încearcă să devină cunoscut publicului larg”.

Apoi continuă, explicând, „fără a ne pronunța asupra valorii literare a textului citit”, că au eliminat clipul din cauza „cuvintelor licențioase”.

Poezia care a deranjat

Cuvintele la care organizatorii fac referire sunt „sex”, „vagin” și „futem”, în mod special cel din urmă. Iată un fragment din poemul Cătălinei Stanislav:

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

„(…) eu le studiez pe cele care ne-au ajutat să ne câștigăm dreptul la vot, condus, la a ne folosi vaginul pentru altceva

în afară de născut copii, reproducere, uneori candidoză

și totuși cele mai bune minți ale generației mele încă mă întreabă

dacă femeile pot fi pompieri

cele mai bune minți ale generației mele sunt Gwyneth Paltrow, care nu știe diferența dintre vulvă și vagin

cele mai bune minți ale generației mele sunt și eu, așteptând să termini o bucată de pizza cu brânză unsuroasă

ca să putem să mergem la tine în cameră și să nu ne futem pentru că ești prea beat

și eu prea obosită” – fragment din poezia „Gwyneth Paltrow și cu mine”, volumul „Nu mă întrerupe”

Memorialul Ipotești a revenit, apoi, cu alte precizări, spunând că pagina sa este publică și poate fi accesată și de copii.

Contactată de Libertatea, Ala Sainenco, managera Memorialului Ipotești, interpretează gestul ca pe „o formă de adecvare la contextul comunicării”. Ea spune că nu ar fi fost o problemă dacă instituția ar fi avut pagini de Facebook diferite pentru fiecare proiect derulat, deci cu public divers și categorii de vârstă diferite.

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

„Este firesc să primeze responsabilitatea față de publicul general, mai cu seamă că există și segmente de public vulnerabil. Memorialul Ipotești urmărește să păstreze o relație adecvată între produsele culturale pe care le oferă și diferitele segmente de public căruia i se adresează: publicul larg, mediul școlar, mediile culturale, artistice și academice”, a declarat Ala Sainenco pentru Libertatea.

„O lectură într-un cenaclu reprezintă un context de comunicare specific, cu un anumit public în asistență, pe când o editare cu destinație către medii publice mai largi și nediferențiate poate ridica o serie de aspecte de inadecvare”, adaugă ea.

A fost criticată și jignită

Înainte ca Memorialul Ipotești să șteargă înregistrarea galei, fragmentul audio în care Cătălina Stanislav citește poezia s-a viralizat pe Facebook și în presa locală. Oamenii s-au inflamat, iar o parte dintre jurnaliști au titrat senzaționalist: „Obscenități și vulgarități la aniversarea a 172 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu”, „Poezie interzisă minorilor” sau „Poeta care și-a promovat pornirile sexuale”.

Sputnik a numit poemul „porcărie antilirică” de o „vulgaritate sexuală greu digerabilă”.

Recomandări

Exclusiv în limba română, în Libertatea, fragmente din cea mai așteptată carte a anului la nivel internațional, „Patriot”, memoriile lui Aleksei Navalnîi

Comentariile și criticile au curs online, de la ironii – „feministă rău tanti asta” – la „attention whore” (căutătoare de atenție, n.r.), „obsedată de organele genitale feminine”, „are probleme de adaptare, are nevoie de terapie”.

„Am primit chiar și un mesaj foarte agresiv care-mi spunea să mă las de scris și să mă apuc de croitorie sau să fac ce a făcut mama. Adică, presupun, să mă reproduc”, mărturisește Cătălina Stanislav, într-o discuție cu Libertatea.

Revoltată și de modul în care concursul însuși s-a organizat: cu cărți nominalizate și premiate, apoi interzise, și cu un juriu compus doar din bărbați, poeta a reacționat online.

„Nu concep faptul că se nominalizează și se premiază cărți al căror conținut e apoi interzis, în contextul în care premiul poartă numele unui naționalist trist care are o grămadă de poezii sexuale explicite. De ce să premiezi o carte care conține poeme erotice, dar să ceri ca ele să nu fie citite?”, a scris ea pe Facebook.

Autoarea: „Nimeni nu și-a luat puțin timp să vadă despre ce este vorba”

Cătălina Stanislav este din Sibiu, unde a terminat Facultatea de Litere, și are un masterat în Studii de Gen de la Utrecht University, din Olanda. De poezia contemporană s-a îndrăgostit în liceu și a crescut cu poete precum Ruxandra Novac, Elena Vlădăreanu și Angela Marinescu. Acum, Cătălina este editor la o revistă literară, Z9Magazine, și organizează, din 2015, festivalul de literatură Z9Festival, dedicat poeziei tinere.

Volumul „Nu mă întrerupe” cu care a debutat la editura OMG conține poeme de dragoste și reprezintă o „documentare a unui sfârșit de relație”, dar și un manifest feminist împotriva misoginismului și a obiectificării corpului femeii.

„Dintre cei care m-au jignit și umilit pe internet zilele acestea, nimeni nu și-a luat puțin timp să vadă măcar despre ce e vorba. Poemul care a stârnit atâtea reacții este despre experiența datingului la 20 și ceva de ani, dar și despre pericolele care pot veni odată cu această experiență, despre male gaze (modul în care sunt portretizate femeile în literatură și arte vizuale de către bărbați, în general, obiectificându-le, n.r.)”, spune, pentru ziar, tânăra poetă.

Verbul despre care s-a discutat cel mai mult („futem”, n.r.) e unul pe care bărbații îl folosesc la adresa femeilor de atâtea ori, e un verb care implică un dezechilibru de putere, un verb pe care l-am folosit tocmai din acest motiv.

Cătălina Stanislav, poetă:

O altă poetă debutantă a fost reclamată la poliție

Nu este prima dată când concursul literar al Memorialului Ipotești este în mijlocul unor controverse.

În 2020, Anastasia Gavrilovici a câștigat premiul Opus Primum, pentru debut, cu volumul „Industria liniștirii adulților”. Pe scenă, la ridicarea premiului, scriitoarea i-a criticat pe organizatori pentru faptul că, de la Gabriela Melinescu, în 2006, nicio femeie nu a câștigat premiul Opera Omnia, pentru întreaga operă. În ultimii 30 de ani, doar cinci femei au obținut acest titlu. Scriitoarea a spus juriului că dă dovadă de o „mentalitate anchilozată de secol XIX” pentru că femeile nu sunt la fel de vizibile.

După eveniment, câțiva cititori i-au descoperit o poezie mai veche în care folosea cuvântul „pizdă”, iar internetul a luat foc.

Cu doi ani înainte, scriitoarea Medeea Iancu a trecut prin aceleași critici publice, după ce a citit un poem-manifest despre viol și violența împotriva femeilor. 

Medeea Iancu a fost reclamată la poliție de către un bihorean care a spus că s-a simțit lezat de poezie.

„Asta spune multe despre această instituție”, rezumă Cătălina Stanislav.

Nu înțeleg cum e posibil să existe o astfel de ultragiere în fața unor cuvinte în anul 2022, când ele există în absolut toate expresiile artistice, într-o formă sau alta, din toate timpurile. Ei nu înțeleg cum e posibil să citești verbul „a fute” în public sau de ce e folosit sau dacă e folosit subversiv sau nu.

Cătălina Stanislav, poetă:

Acuzații de discriminare și cenzură

Tânăra, dar și mai mulți scriitori contemporani, acuză organizatorii că au cenzurat un artist în loc să promoveze poezia modernă și scriitorii tineri.

Inclusiv câștigătoarea premiului de debut, Ileana Negrea, spune că a fost rugată „insistent” de conducerea centrului să nu citească un poem erotic din cartea sa pentru că publicul este mai „provincial și mai simplu la minte” și nu va înțelege modul în care a ales să se exprime. Așa că a citit un alt poem, „Dreptul la locuire”, iar la final, a citit o scrisoare de protest față de violența domestică, lipsa egalității de gen și discriminare.

Volumul Ilenei Negrea se numește „Jumătate din viața mea de-acum”. Un volum despre traumă, vindecare, erotism și familie, îl descrie poeta.

Managera Memorialului, Ala Sainenco, nu neagă acuzațiile, dar spune că „am încercat să explicăm care este contextul acestui tip de comunicare și care este publicul prezent în sală, precum și cel care ne urmărește online”.

„Alegerea de a citi sau a nu citi un text sau altul a aparținut autoarei”, a adăugat ea.

„Nu e loc pentru femei”

Ileana Negrea crede că nu mai e vorba de o pudicitate a oamenilor, pentru că aceștia nu s-au sfiit să aducă jigniri și cuvinte pe care tot ei le consideră „obscene” în poeziile menționate, a Cătălinei și a sa, „Trauma poeteselor”. Problema societății, crede ea, este cu femeile artiste care folosesc în operele lor astfel de termeni. 

Când o fac bărbații, de la scriitori până la artiști vizuali sau regizori care obiectifică femeia, nu mai este o problemă, spune Ileana Negrea. Inclusiv Mihai Eminescu a scris „Mai slăbeşte-mă din pulă / Că-mi dă rachiul pe gură”. Un alt exemplu este Emil Brumaru, ale cărui versuri vorbesc despre „pizduța” și „lindicul” unei eleve.

„Atunci când femeile sunt respectabile, cuminți, ascultătoare e bine. Când însă au un mesaj cât de cât politic sau de nesupunere sunt demonizate”, afirmă Ileana Negrea.

Speram ca lumina reflectorului pusă pe cartea mea să însemne că aceasta va circula mai mult spre a ajunge la fete și femei care au nevoie de o voce ca a lor, de cineva care să ne povestească traumele, experiențele nefericite, dinamica asta socială în care suntem mai mereu pe ultimul loc.

Ileana Negrea, poetă:

Mihaela Miroiu: „Femeile pot face lumea mai bună, dar nu ca bărbatul, în mod agresiv”

De partea cealaltă, o voce veche a feminismului românesc, militantă pentru politici de egalitate de gen, profesoara Mihaela Miroiu spune că poemul Cătălinei Stanislav nu doar că nu este feminist, dar îl consideră „puțin umilitor” la adresa a ce înseamnă cu adevărat feminism.

„Toată gândirea misogină se bazează pe faptul că femeile nu au rațiune, nu sunt creatoare de cultură, nu sunt apte. Rostul fundamental al feminismului este să contracareze misoginismul”, spune Mihaela Miroiu. Or, afirmă ea, nu îl poate contracara cu aceleași arme.

Fostă decană la SNSPA, Miroiu a inițiat primele cursuri de teorii feministe și a coordonat prima colecție de Studii de gen din țară, la Editura Polirom.

Există așteptări diferite de la femei, că trebuie să facă o lume mai bună. Și eu mă aștept să lupte, dar nu în același fel în care luptă bărbații, agresiv. Singura mea problemă este cu armele pe care le folosim împotriva misoginismului.

Mihaela Miroiu:

„Feminismul înseamnă adeseori genunchi zdreliți. Și teamă. Scrisul pentru o femeie – așijderea”, spune, în replică, Ileana Negrea.

Adi Schiop: „Dublu standard și ipocrizie”

Scriitorul Adrian Schiop, autorul romanelor „Soldații: Poveste din Ferentari” și „Să ne fie la toți la fel de rău”, vorbește, în schimb, despre un dublu standard al „progresiștilor și progresistelor de fițe”.

„Când vinde vorba de puli și pizde e ok când sunt lăsate în ograda bigoților și conservatorilor, dar nu când apar în cotețul lor. Adică le iau apărarea în contexte conservatoare, dar nu le suportă altfel. Sunt niște ipocriți”, explică Adrian Schiop, pentru Libertatea.

În același timp, însă, crede că cele două autoare ar fi trebuit să se adapteze publicului, „nu să încerce să schimbe mentalități”.

„Se numește simț al situației. Unii îl au de mici, alții îl dobândesc mai târziu, unii niciodată”, mai spune Schiop care, la rândul său, folosește în romanele sale un limbaj considerat licențios. 

Critic: „Avem un public și un juriu conservator”

Din juriul concursului organizat de Centrul Național „Mihai Eminescu” au făcut parte scriitorii și criticii literari Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Andrei Terian, Alex Goldiș și Mihai Iovănel. Ultimii doi au criticat decizia organizatorilor de a șterge înregistrarea video a galei, precum și reacțiile ofensatoare din spațiul public la adresa poeziilor Cătălinei Stanislav și Ilenei Negrea.

Mihai Iovănel este critic și istoric literar și cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este autorul cărții „Istoria literaturii române contemporane 1990 – 2020”, apărut la editura Polirom.

Contactat de Libertatea, Iovănel dezaprobă ștergerea înregistrării și spune că a avut un schimb de mesaje cu conducerea Memorialului. Scriitorul laudă volumul Cătălinei Stanislav și a celorlalți nominalizați și spune că reacția stârnită de poeziile celor două autoare nu este surprinzătoare în condițiile în care nu doar publicul, ci și juriul este, încă, unul conservator.

„Este o problemă ce ține de genul autorului. Pentru lucrurile care sunt trecute cu vederea la bărbați apar steaguri roșii la femei. Nu e nimic surprinzător în ce s-a întâmplat anul ăsta, și la Anastasia Gavrilovici a fost la fel. În cazul unui public conservator, nu trebuie să ne surprindă. Unii trăiesc în secole anterioare” – Mihai Iovănel, critic literar

Memorialul Ipotești, venituri de 3,6 milioane de lei de la bugetul local

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” din Botoșani este un complex ce cuprinde casa memorială a lui Mihai Eminescu, un muzeu, un amfiteatru, biserica satului Ipotești și bisericuța familiei Eminovici, precum și o casă țărănească și o bibliotecă.

Este finanțat de Consiliul Județean Botoșani și, potrivit datelor publice de la Ministerul Finanțelor, Memorialul a avut în 2021 un venit de aproape 3,6 milioane de lei, cu 1,4 milioane de lei mai mult decât în 2018.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro