ComenteazăÎn pofida imaginii posace pe care o avea la aparițiile publice, scriitorul Emil Brumaru era „un om foarte cald, extrem de vesel, care știa să povestească lucruri foarte frumoase, un om cu care se putea râde până la capăt și căruia îi plăcea să râdă mai ales de el”.
Criticul literar Bogdan Crețu, profesor universitar și director al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, din Iași, un apropiat al scriitorului, povestește că una dintre cele mai mari bucurii ale poetului era să primească o carte: „Parcă era un copil căruia i-ai dat ceva nemaivăzut; nu am văzut niciodată un om care să se bucure atât de mult când primește o carte”.
De altfel, prietenii descriu apartamentul dintr-un bloc turn din Iași al poetului ca un fel de piramidă din cărți în care nu puteai sta fără să ții o carte în mână.
„Nu cred că își imaginează cineva așa ceva. Nu trăia într-o bibliotecă, ci efectiv într-un mausoleu de cărți, cu o serie de culoare săpate prin care să treci. Până și patul îl avea așa, te urcai până la un nivel de jumătate de metru aproape de cărți și acolo era săpat un fel de cuibar. Așa a trăit, adică foarte frumos”, a completat Bogdan Crețu.
El susține că, din perspectiva criticii literare, nu există niciun dubiu că Emil Brumaru va rămâne ca unul dintre cei mai mari poeți români – cu un imaginar specific, un mod unic de a pune obiectele în legătură, de a stârni tensiuni, de a erotiza obiectele și de a căuta acele cuvinte mustoase.
Scriitorul ieșean Florin Lăzărescu, unul dintre organizatorii Festivalului Internațional al Literaturii Române din Iași (FILIT), lansează ideea realizării unei statui în mărime naturală a poetului, „musai cu o sacoșă de cărți în mână”, care să fie așezată pe Cuza-Vodă, strada pe unde trecea în fiecare zi scriitorul: „Ceva ludic, cum a fost și el, nu un bust oarecare pe un soclu convențional. O statuie vie, mereu actuală, așa cum va rămâne și poezia”.
Lăzărescu crede că Emil Brumaru va rămâne și peste 200 de ani în topul celor mai buni cinci poeți din România, pentru că opera sa „a prins la toată lumea, sunt fani de la rapperi care voiau să îi cânte melodiile, la intelectuali și academicieni”.
Cea mai mare frică a poetului
Pe 30 decembrie 2018, cu câteva zile înainte să moară, Emil Brumaru posta pe Facebook că cea mai mare frică pe care o trăiește este că nu va ajunge să își publice cele 4-5 cărți pe care le are deja scrise, dar care încă nu erau „ambulate” pentru a fi trimise la o editură. A vorbit despre asta și la ultima lansare a unei cărți de la Iași, din decembrie, și i s-a confesat și lui Bogdan Crețu, însă acesta crede că Emil Brumaru a murit împlinit.
„Avea neliniștea cu cărțile pe care le avea scrise și nepublicate, dar cred că asta se rezolvă, ne duce mintea pe noi să avem grijă de lucrurile astea”.
Și scriitorul Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Literaturii Române din Iași, la rândul său unul dintre organizatorii FILIT, crede că poezia lui Emil Brumaru va supraviețui testului timpului.
„Emil Brumaru nu a murit. S-a retras în legendă, cum se spune. Este o pierdere foarte grea, dar poezia lui va rămâne pentru totdeauna. Era un mare prieten, un om căruia îi plăcea enorm să glumească, să tachineze, dar și să spună lucruri care te marcau. Fiecare discuție cu el era una care te făcea într-adevăr să o pomenești”, a explicat acesta.
Emil Brumaru a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 80 de ani, după ce fusese internat la spital în urma unui atac vascular cerebral. Scriitorul va fi înmormântat marți, 8 ianuarie 2019, în cimitirul Eternitatea din Iași.
Sursa FOTO – Bogdan Crețu