In doar o jumatate de secunda sau poate in cel mult o secunda, ei stiu totul despre cel care se ascunde in spatele unei amprente lasate, imprudent, la locul infractiunii.
Cu ajutorul unui sistem ultraperformant, care a ‘inghitit’ noua milioane de euro, aparatura considerata a fi cea mai ‘desteapta’ din Europa, urma este ‘citita’ in cele mai mici detalii si apoi asociata identitatii individului care incearca sa scape nepedepsit. Amprenta, ‘regina identificarii’ cum ii spun criminalistii, nu da niciodata gres. Sunt suficiente 12 detalii similare care, puse cap la cap ca marime, forma si plasament, ii duc pe cei zece experti criminalisti de la laboratorul de examinare a amprentelor papilare al Politiei Romane (AFIS) la ‘depozitul’, aflat tot in grija lor, in care sunt ‘ticsite’ amprentele a aproape 1.500.000 de indivizi pentru care legea nu face nici doi bani. ‘E un sistem aflat, zi si noapte, in legatura cu politia din toata tara. Orice amprenta poate fi verificata in orice moment din orice colt al tarii. Spe-cialistii compara urmele prelevate de la locul infractiunii cu cele pe care le avem in baza. Apoi, totul e experienta si rutina’, explica comisar-sef Ion Necula, seful laboratorului.
Amprenta este scanata in cel mult trei minute
Reporterii ziarului Libertatea au vazut cum se deruleaza intreg procesul de studiere a unei amprente. Bine conservata chiar de la locul faptei, de unde a fost prelevata cu pulbere si pusa intr-o folie de plastic, urma e tinuta intre un minut si trei minute, in functie de calitatea ei, sub obiectivul camerei performante de preluare a imaginii.
Cu ajutorul luminilor albe, albastre, rosii sau ultraviolete difuzate prin tuburi metalice, amprenta este scanata si apoi ‘mutata’ pe monitorul criminalistului. Din acest moment, intervine experienta specialistului care studiaza desenele palmelor si ale degetelor si stabileste cele 12 puncte de similitudine admise in Romania pentru a identifica pe cineva dupa urmele papilare.
Cand victimele unei agresiuni nu retin figura atacatorului, un tatuaj remarcat pe trupul individului e de ajuns pentru a-l identifica. Specialistul acceseaza, de exemplu, rubrica ‘animale’ sau ‘militare’ si poate vedea o lista intreaga cu infractoritatuati cu respectivele simboluri
Statia mobila de amprentare a inlocuit tusierele. Dupa ce au fost introduse datele de identificare si fotografia celui verificat, urmeaza amprentarea. ‘Daca nu apasa cum trebuie ecranul de captare, sistemul nu te lasa sa treci la urmatorul deget’, ne spune comisarul Mihai Ivanici (foto)
Au studiat urmele in cazul „drogurilor de la Guvern”
In timp, sistemul AFIS, ‘depozitul’ de amprente al Politiei Romane, s-a dovedit a fi mai mult decat util. Urmele gasite la locul infractiunilor, comparate cu cele existente in baza de date, au dus la rezolvarea unor cazuri celebre. De pilda, asasinul grec Konstantinos Passaris a fost infundat dupa ce criminalistii de la IGP au identificat o amprenta de a sa pe o sticla de suc. Un rol important l-a jucat acest sistem si in cazul drogurilor de la Guvern, ‘uitate’ intr-un Porsche.
Amprentele gasite in autoturism au dus la identificarea a doi turci implicati in reteaua de traficanti, dar, chiar si asa, cazul nu a fost nici acum pe deplin elucidat. Specialistii de la AFIS au contribuit si la arestarea asasinului a doi batrani de la Corbeanca, Ilfov, dar si a ucigasului unui homosexual din Buzau.