Programul, care poate fi considerat un poligraf modern, este capabil să identifice stări precum fericire, surpriză, frică, furie, tristeţe, dezgust, dispreţ, frustare sau confuzie, scrie Ziua de Cluj. În prezent, cei care utilizează noul program sunt specialiştii de la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), care au în derulare două mari proiecte: unul care vizează o cercetare cu privire la prevenţia suicidală în cazul deţinuţilor, respectiv unul care vizează efectele terapiei cu animale la copiii diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist.
Astfel, specialiştii UBB vor să stabilească un tipar al sinucigaşului din penitenciare, pentru a putea preveni acţiunile de acest gen, iar cu ajutorul programului, chiar dacă deţinutul ar ascunde la nivel declarativ intenţia de a se sinucide, intensitatea emoţiilor înregistrate cu ajutorul soft-ului ar trage, de îndată, un semnal de alarmă.
„În cazul unui individ care nu corespunde cu pattern-ul comportamental al celor care nu vor să se sinucidă apare un semn pentru mine, ca şi specialist în mediul penitenciar, că acea persoană are anumite dorinţe legate de acest lucru. Şi atunci este important să acţionăm mai mult pe partea de consiliere, de intervenţie, pentru a vedea de fapt despre ce este vorba”, a explicat Emanuel Andelin, ofiţer specialist în cadrul Administraţiei Penitenciarelor şi doctorand în pshihologie la UBB Cluj, pentru sursa citată.
Potrivit specialiştilor clujeni, paleta emoţională în cazul deţinuţilor este destul de largă, iar de obicei emoţiile nu apar pur, ci sub formă de microexpresii care transmit frica, furia sau surpriza.
„Este important să vedem momentul în care apar acele emoţii şi care este comportamentul facial pentru a putea identifica un anumit procent de emoţii pe partea de predicţie”, a subliniat Andelin. Până acum, programul a fost utilizat în penitenciarele din Gherla şi Arad.
Pe de altă parte, specialiştii UBB sunt implicaţi şi într-un parteneriat cu Asociaţia Autism Transilvania (AAT), unde, cu ajutorul softului şi a filmărilor realizate în timpul şedinţelor de terapie, studiază impactul activităţilor asistate de animale.
Cu ajutorul softului, specialiştii vor să identifice modalitatea în care aceşti copii reacţionează după ce intră în contact cu animalele.
Practic, susţin specialiştii, cu fiecare mişcare a ochilor, încreţire a frunţii sau strângere din buze, chipul nostru trădează o mulţime de stări. În spatele fiecărei emoţii stau anumite expresii faciale desclanşate de diferite grupe de muşchi, iar cu ajutorul tehnologiei acum se poate identifica intensitatea emoţiilor trăite de fiecare individ în parte.
Foto: ziuadecj.realitatea.net
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro