ComenteazăInteresul superior al copilului e un lucru care se negociază, arată acest caz de incest din Titu, Dâmbovița, cu poliția și cu procurorii.
„Legea nr. 272/2004, ca de altfel orice reglementări în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, se subordonează principiului interesului superior al copilului, iar acest interes reclamă ca minora să beneficieze de protecție în familia sa”, spunea Tribunalul Vaslui, în 2014, când a decis ca adolescenta Alina să meargă în casa tatălui ei.
Fata avea atunci 15 ani. Puţin mai târziu, ajunsă la vârsta de 16 ani și intrată în îngrijirea tatălui, ea a fost abuzată de bărbatului în casa căruia chiar statul a trimis-o, în numele interesului superior al copilului.
Fetiţa care nu ştia ce e „acasă”
Alina avea doar 2 ani când părinţii ei s-au despărţit. Ea a plecat cu mama, care atunci era însărcinată, la bunica din Bârlad. Prima schimbare de casă.
După câţiva ani, au mers să locuiască în casa noului iubit al mamei. A doua schimbare.
Când femeia a plecat la muncă în Italia, Alina şi fratele ei mai mic, Ioan*, au ajuns în grija celor de la Protecţia Copilului. A treia schimbare.
Aceștia i-au plasat la un asistent maternal dintr-o comună din Vaslui. A patra schimbare.
În 2013, ambii părinţi au depus câte o cerere, ca să-i ia pe copii acasă. Alina era în clasa a VIII-a. Mama ei trăia în Germania, se căsătorise şi declara instanţei că „are venituri mari”.
Dar atunci când judecătorul a întrebat-o pe Alina la cine vrea să meargă, ea l-a ales pe M.G., tatăl ei, „fiind mai atașată de el”, se precizează în motivarea deciziei.
M.G. era angajat la o firmă de construcţii, care îl trimitea să lucreze şi în străinătate. Locuia în Titu, împreună cu mama lui, într-o casă „formată din 2 camere și un hol, modest mobilate și corespunzător întreținute”, în „condiții de igienă corespunzătoare”.
A cincea schimbare de casă pentru Alina, până când noțiunea de casă s-a topit. Și aici s-a petrecut abuzul.
Procurorii au aşteptat majoratul fetei
În octombrie 2015, după ce ea s-a întors în internatul liceului unde era elevă, cineva a sesizat la poliţie că Alina fusese abuzată de tatăl ei. Fata era gravidă în luna a VI-a. În decembrie ea a născut o fetiţă pe care a lăsat-o în grija asistentelor medicale din maternitate.
Doi ani, poliţiştii şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari n-au făcut nimic în acest dosar.
Abia în aprilie 2017, după ce Alina a împlinit 18 ani, au dispus prelevarea de probe biologice de la fetiţa pe care ea o născuse, dar şi de la M.G..
Expertiza genetică a fost cerută în decembrie 2017 şi, după alte două luni, rezultatul ei a confirmat că M.G. era tatăl biologic al copilului născut de fiica lui. Abia atunci a început cu adevărat ancheta în acest dosar.
Audiat, inițial ca martor, M.G. nu a recunoscut nimic. „E de neconceput pentru ce sunt acuzat”, susţinea el.
Poligraful şi „pastilele de linişte”
În martie 2018, M.G. a fost pus sub acuzare pentru incest şi act sexual cu un minor; Alina era şi ea inculpată, pentru incest. De a doua zi, convorbirile telefonice dintre cei doi au fost interceptate.
M.G. o suna aproape zilnic pe fiica lui, iar când i-a spus că urmează să fie dus la detectorul de minciuni, Alina l-a învăţat cum ar putea putea să păcălească aparatul:
Alina: Când trebuie să te duci, ştii tu unde, că am mai zis, ştii că telefoanele sunt ascultate, pui mâna, te duci la farmacie şi ceri nişte pastile de linişte.
M.G.: Îhî.
Alina: Ascultă-mă pe mine, mi-a zis V. că alea poate fi păcălite, că te ia după pulsul de la inimă şi după frică.
Poliția e de înțeles, îi spune tatăl fiicei lui
Dar M.G. a picat testul poligraf. Imediat după ce a aflat, şi-a sunat din nou fiica, pentru a negocia cu ea declaraţia pe care fata urma să o dea la poliţie:
M.G.: Comandantu (secţiei de poliţie – n.r.)… vrea să zic o chestie, că mi-a zis alaltăieri, dacă ai fost abuzată, dacă ai fost silită, sau cutare, sau cutare, înțelegi tu!
Alina: Așa!
M.G.: Atâta, în rest nimica, tată! Ai înțeles?
Alina: Și tu ce le-ai zis? Tot adevărul?
M.G.: Nu, tati, nu i-am zis nimica, decât pe tine vrea… Atâta mi-a zis, când am fost la poliție, comandantu și ei mi-a zis așa: „dragă, noi nu vrem să știm nimica, decât asta, dacă a fost abuzată. Depinde de ea, că e a ei declarația și atât”. Ai înțeles, tată? Am zis așa; „nu te mai duci, să iei toată familia, să știe toată familia ce s-a întâmplat, că-i faci un rău”. Tată, am zis că-ți face rău acolo, că ai și tu familie, ai copii, ai aia, „gândește-te că e și ea amărâtă, aia, aia, aia. Lasă că o chemi la… așa și declară ea”.
Alina: Aha. (…)
M.G.: Jegoși ăilanți doi, vroia să dea telefon la post, ca să te ia, să te aducă la poliție, ca să-ți zică tot, tot de la A la Z. Ai înțeles, tată, ce-ți spun eu?
Alina: Da!
M.G.: Și tu atâta, atâta, dacă te cheamă îi zici așa: „N-am fost abuzată”, și cu asta se încheie totul, restul mă privește pe mine, tată! Eu sunt răspunzător!
Alina: Și ce-o să se întâmple cu tine?
M.G.: Nimica, nimica nu se întâmplă! (…) Tu zici atâta: „Domne, nu obligat, nu forţat, nu nimica, domne”. Atât. Să nu se afle, tată, că-ți faci probleme!
M.G. o asigură pe fiica lui că poliţiştii „nu te mai ia la bani mărunți, nu nimica, tată. Că ți-am zis, decât asta îi interesează”.
În 5 ani şi 8 luni de cercetări, nici procurorii, dar nici instanţa nu au cerut efectuarea unei expertize psihologice, pentru a se vedea dacă Alina a fost sau nu victima unor abuzuri.
Punerea în acord a declaraţiilor
Pus în faţa rezultatului expertizei genetice și al testării poligraf, M.G. a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu fiica lui, însă a susţinut că a fost „doar o singură dată, iar atunci a rămas şi gravidă”. A doua zi, el o suna pe Alina.
M.G.: Am dat cum am vorbit….. (n.l. – nu se înțelege)!
Alina: Ai zis că o dată? Că ne-am certat cu mamaia şi ne-am mutat în spate?
M.G.: Da, domne, da, da, da… Da.
Alina: Ţi-a mai citit declarația mea?
M.G.: N-a mai citit-o!
În anchetă, ambii au declarat acelaşi lucru. Au spus că, atunci când s-a mutat în casa tatălui, Alina dormea în camera bunicii ei, iar fratele, cu tatăl, şi că, de la începutul anului 2015, după ce M.G. s-a certat cu mama lui, ambii copii s-au mutat în camera lui.
Minora „a cedat avansurilor” tatălui
Într-o seară, prin aprilie 2015, Alina era pe pat și se juca pe telefon, când M.G. a intrat în cameră. „Era puțin băut”, se precizează în rechizitoriu. S-a așezat pe pat, lângă fată, a început să o mângâie şi să o sărute, iar „inculpata i-a zis să o lase în pace, că nu e bine și frumos ceea ce face, luându-i mâna, însă inculpatul tot a continuat”.
Fata s-a ridicat să plece, însă M.G. „doar verbal i-a spus să stea pe pat, că nu se întâmplă nimic, fără să folosească forța fizică sau să o amenințe în vreun fel”, notează procurorii, iar după ce ea s-a așezat, „a cedat avansurilor sale și a întreținut raporturi sexuale normale, neprotejate, o singură dată”.
Din acea seară, Alina spune că s-a mutat din nou în camera bunicii, iar luna următoare, văzând că îi întârzie menstruația, a mers la un control ginecologic, însoţită de tatăl ei. Când a aflat că e gravidă, fata a cerut să facă avort, „însă medicul a refuzat acest lucru”, spune ea.
Doi ani de închisoare pentru bărbat
Încă doi ani a mai stat dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari. M.G. a fost trimis în judecată, sub control judiciar, în februarie 2020. Recunoaşterea faptei, aşa cum a fost ea reţinută în rechizitoriu, i-a redus cu o treime limitele pedepselor.
Judecătoarea Raluca Rădulescu a aplicat această reducere a limitelor minime. La data comiterii faptei, actul sexual cu un minor care e rudă în linie directă cu făptuitorului se pedepsea cu închisoarea de la 3 la 10 ani. M.G. a primit 20 de luni de închisoare.
Incestul era pedepsit cu închisoarea de la un an la 5 ani. M.G. a primit 12 luni, din care o treime a fost însumată la cealaltă pedeapsă, rezultând 2 ani de închisoare. La final, a fost adăugat un an de închisoare pe care M.G. îl primise cu suspendare în 2012, pentru că a înşelat o bancă, primind un credit cu acte false.
Pentru Alina, acuzată de incest, instanţa a aplicat „măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni”, impunându-i ca în această perioadă „să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională”.
Decizia a rămas definitivă
Singurul care a atacat decizia Judecătoriei Răcari a fost M.G.. El a cerut să-i fie suspendată executarea pedepsei, pentru că a recunoscut fapta, a regretat-o, iar atunci „se afla într-o stare de ebrietate avansată”.
Bărbatul a invocat şi „lipsa de implicare a societății în educarea unor astfel de persoane care, la rândul lor, au trecut prin situații asemănătoare”.
La 23 iunie 2021, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut decizia de condamnare. Judecătoria Răcari a dat „dovadă de suficientă clemență prin aplicarea unei pedepse situate către limita minimă prevăzută de textele legale incriminatoare”.
În motivarea deciziei lor, magistrații subliniază că „atât durata, cât și modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului sunt optime în vederea atingerii scopurilor și funcțiilor pedepsei”.
* Protejăm identitatea reală a victimei.