ComenteazăMoțiunea de cenzură
Cel mai intens moment al săptămânii, cel puțin pe plan politic, a fost ziua moțiunii de cenzură. Fără nicio șansă reală să treacă, demersul Opoziției s-a manifestat, mai degrabă, prin conflicte, atât în Parlament, cât și în stradă.
După lungi negocieri între PNL și parlamentari de la toate partidele, Ludovic Orban nu a reușit să obțină susținerea UDMR, care a ieșit din sală la moțiunea de cenzură. Parlamentarii PSD și ALDE au au fost în sală, dar nu au votat deloc. Așa că, la final, doar 166 de voturi au fost adunate pentru dărâmarea Guvernului. Insuficiente, căci necesare erau 233.
Pe de altă parte, conflictele din plenul reunit al Parlamentului au răbufnit din nou. Schimburi de replici acide, bannere afișate, huiduieli și aplauze- toate în cele câteva ore ale moțiunii de cenzură.
O premieră în Parlament a fost resctricționarea invitaților. Opoziția nu a avut dreptul să aducă niciun cetățean în Casa Poporului, în timp ce în lojele din plen au fost aduși doar susținători ai Vioricăi Dăncilă, care au aplaudat.
Și jurnaliștii au avut parte de restricții. A fost montat un țarc pentru presă, accesul între Camera Deputaților și Senat, prin interiorul Parlamentului, a fost interzis, iar lifturile care ajungeau la etajul ședinței a fost și el restricționat. Doar parlamentarii au avut voie să le folosească.
Codul penal, modificări pe bandă rulantă
La doar o zi după moțiunea de cenzură, coaliția PSD-ALDE și-a continuat lista de obiective. Primele modificări la Codul penal au fost deja adoptate de comisia specială condusă de Florin Iordache, iar unele dintre ele sunt destul de controevrsate.
În primul rând, parlamentarii au adoptat un amendament prin care se abrogă definiția funcționarilor publici ca cei care sunt în serviciu public. Astfel, parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici și nu mai pot fi acuzați de abuz în serviciu. Cu alte cuvinte, o modificare foarte criticată, încercată și în 2013, în episodul ”Marțea neagră”.
Și eliberarea condiționată va fi mai ușor de dispus. Va fi necesară executarea a jumătate din pedeapsa mai mică de 10 ani, în loc de două treimi, cum prevede legea, în prezent.
Parlamentarii au mai adoptat un amendament controversat, care l-ar avantaja pe fostul președinte Ion Iliescu, în dosarul ”Mineriada”, unde este judecat pentru infracțiuni împotriva umanității.
Abuzul în serviciu va fi discutat luni, 2 iulie, iar parlamentarii se și grăbesc să adopte Codul penal în săptămâna care urmează.
Ecouri dincolo de granițe
Toate aceste lucruri au avut ecouri la nivel internațional. În primul rând, 12 ambasade au trimis o scrisoare de îngrijorare privind situația politică și modificările aduse în legislația penală.
În paralel, Călin Popescu Tăriceanu a discutat cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, tocmai despre legile justiției, raportul MCV și refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pre Laura Codruța Kovesi.
Ce nu a spus președintele Senatului este că oficialii europeni au transmis un avertisment ferm României.
”Din păcate, progresele înregistrate în urma acestor recomandări nu au fost suficiente până în prezent, iar problemele închise anterior sunt redeschise. Comisia Europenă recomandă României să se abțină de la acțiunile care ar putea însemna regresul reușitelor anterioare”, a transmis Frans Timmermans, la solicitarea Libertatea.
Cresc pensiile
În paralel, premierul Viorica Dăncilă a anunțat o veste bună pentru unii români. Crește atât pensia minimă garantă, cât și punctul de pensie.
Astfel, începând de astăzi, 1 iulie, pensia minimă garantată va fi de 640 de lei, de la 520 de lei, iar un punct de pensie va fi de 1.100 de lei, în loc de 1.000 de lei.
”Vorbim despre valori nete, pentru că este cunoscut faptul că pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate. Tot de la 1 iulie să măresc şi prestaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi”, a spus premierul Dăncilă.