Cu toate că rolul principal al președintelui țării este cel de reprezentare și, așadar, legat de politica externă, doar Mircea Geoană și Marcel Ciolacu au programe consistente. Ambii promit să transforme România dintr-o țară periferică într-una de prim rang.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, subliniază în programul său prezidențial ambiția ca România să aibă o politică externă de anvergura unui stat mare, și nu a unuia mic. Aceasta ar presupune dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport care să traverseze România și atragerea unor investiții strategice, cum ar fi fabrici de muniție și centre logistice regionale pentru reparații militare. Ciolacu aspiră să reînvie tradiția României de mediator în disputele internaționale.
Elena Lasconi propune o abordare practică, considerând că România, deși o țară mare, nu își valorifică suficient potențialul diplomatic. Ea își dorește un parteneriat strategic cu Bulgaria, creând un „Mini-Schengen” care să elimine controalele vamale între cele două țări.
Mircea Geoană, cunoscut pentru poziția sa de fost adjunct al secretarului general NATO, își axează programul pe consolidarea capacității de negociere a României în cadrul UE și pe o aderare la Triunghiul Weimar (Franța, Germania și Polonia) pentru a crește prestigiul geopolitic al țării.
Geoană propune, de asemenea, o Alianță tehnologică între România, SUA și Israel, bazându-se pe rețeaua de investitori evrei din regiune. El susține și o deschidere diplomatică spre Africa, Asia Centrală și Caucaz, ca parte a strategiei sale de extindere a influenței României în afara granițelor continentului european.
Nicolae Ciucă, liderul liberal, susține idei comune de politică externă cu ceilalți candidați, axându-se pe parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE, precum și aderarea la OECD. Spre deosebire de alți candidați, Ciucă promovează creșterea bugetului apărării pentru a corespunde „nivelului de ambiție” al României. El mai menționează recuperarea unor piețe economice pierdute.
Liderul AUR, George Simion, susține în programul său „reunirea cu Basarabia” și respinge prioritizarea justiției europene față de legislația națională, promovând suveranitatea Constituției României în fața reglementărilor UE. Simion promovează o Europă a națiunilor, în contrast cu integrarea profundă promovată de ceilalți, scrie DW.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro