Trei cvasinecunoscuti pictori expun la Galeria Institutului Cultural Roman din New York mai multe lucrari, iscand un razbel. Nu sunt critic de arta, dar, personal, le consider infantile, mult sub reusitele unor pictori naivi autentici. Lipsite de har. Abundand de penisuri si devoaland obsesii sexuale. Lasand loc unor interpretari privind lezarea unor culturi si religii, ba chiar si utilizarea unor simboluri naziste. Este dreptul artistilor respectivi sa se exprime cum vor. Este si riscul lor, insa, de a nu fi acceptati de la bun inceput, de a fi refuzati de public, de critica traditionala. Cum s-a intamplat, la vremea lor, cu impresionistii, desi ar trebui sa-mi cer scuze ca-i alatur, fie si pentru o comparatie, elucubratiilor sexuale de la ICR-N.Y. Deosebirea esen tiala, insa, e aceea ca orice curent avangardist s-a impus prin forte proprii, prin valoarea sa intrinseca, sustinuta financiar uneori de sponsori privati.

Or, aici e abuzul ICR, care, nu pentru prima oara, consuma fonduri publice pentru experimente bizare, vexand morala publica, acel sensus communis la care faceau apel anticii. Din institutie publica, ICR a devenit un soi de feuda a unui grupuscul tafnos, care se autoapreciaza a fi chintesenta intelectualitatii romane. Refuzand cu obstinatie orice alta opinie decat a sa. Cu pretentii de infailibilitate filosofica, sociala, politica. Tinand sa-si impuna viziunea pana si in privinta Constitutiei, la invitatia, de altfel, a insusi presedintelui tarii. Pe care, fie spus, ameninta ca-l va parasi, daca va cuteza sa tulbure apele ICR. Institutie a statului unde criteriile de promovare par a fi definite nu doar de expozitia de la New York, ci si de un purtator de cuvant al sau, ce si-a postat pe Internet propria fotografie in care, despuiat, epileaza zona pubiana a unei femei, iar in text recomanda urina drept elixir. Aferim!

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News