Peste 1.000 de maşini din Ucraina tranzitează zilnic Vama Giurgiu-Ruse pentru a ajunge în Bulgaria, aproximează lucrătorii din zonă. În coada de maşini de la vamă, un cuplu face notă discordantă faţă de ceilalţi ucraineni. Nu par nedumeriţi, dar sunt preocupaţi, butonează telefoanele. Anastasia ne spune că ţine legătura cu mai multe grupuri de voluntari, pentru a coordona transporturi de ajutoare înspre Kiev. Giorgi citeşte pe aplicaţia Telegram despre evoluţia războiului în capitala ucraineană. Restul familiei a rămas în maşină. Plănuiesc să meargă în Turcia, pentru a fi în siguranţă. De acolo, Giorgi se va întoarce pe front. Vrea să lupte pentru Ucraina, dar, mai ales, vrea să lupte împotriva ruşilor.
Pentru el, nu e prima dată când pleacă dintr-o ţară atacată de Rusia. „Am fost parlamentar în Georgia, ministrul economiei şi şeful Cabinetului preşedintelui Saakașvili. Deşi în 2007 mi-am încheiat cariera politică, un an mai târziu, în 2008, în timpul războiului, eram încă foarte apropiat de preşedinte. Eram cu el atunci când ruşii ne-au atacat. Mi-am evacuat familia din Tbilisi (capitala Georgiei, n.r.) pentru a putea lupta la apărarea oraşului“, explică, pentru Libertatea, Giorgi Arveladze.
În timp ce vorbeam la graniță despre război, țara sa făcea un pas important spre Europa. Premierul georgian Irakli Garibaşvili semna cererea pentru aderarea la Uniunea Europeană. La fel a făcut și Republica Moldova, urmând exemplul Ucrainei. Demersuri simbol, ca răspuns la agresiunea Rusiei.
„Atunci când Putin ataca Georgia, noi avertizam că următoarea ţintă va fi Ucraina”
După ce-şi va duce familia la adăpost, Giorgi Arveladze spune că se va întoarce în Kiev şi va lupta cu arma în mână împotriva invadatorilor ruşi. „Atunci când Putin a atacat Georgia, lumea nu prea a înţeles ce se întâmpla. Noi îi avertizam pe toţi că, dacă vor accepta asta, dacă-l vor lăsa în pace, următoarea ţintă va fi Ucraina. Apoi, Polonia, statele baltice, Europa. Omul ăsta e un monstru! Este Adolf Hitler al zilelor noastre. Şi noi toţi trebuie să îl oprim. Avem acest monstru teribil care stă deasupra noastră şi care vrea să ne distrugă, să ne omoare, să ne ia libertatea şi nu vom lăsa se întâmple asta“, spune Giorgi Arveladze.
Fostul politician georgian e încrezător că frontul din Ucraina va însemna sfârşitul politic al lui Vladimir Putin, aşa că e dispus să facă tot ce poate pentru a contribui la înfrângerea liderului rus.
Oriunde ar fi lupta, dacă e o şansă să-l învingem, ar trebui să mergem şi să luptăm. Eu asta voi face. E un război pentru supravieţuire. De data asta însă, e războiul până la sfârşit. Şi cred că Rusia va pierde, cred că imperialismul rus îşi trăieşte ultimele zile. Ucraina va fi dealul pe care Putin va muri.
Giorgi Arveladze:
Un politician cu arma în mână. O imagine care a surprins întreaga planetă după izbucnirea războiului din Ucraina. Fostul președinte Petro Poroshenko a dat un interviu la CNN de pe străzile din Kiev având în mână un AK-47. Sviatoslav Yurash, un tânăr deputat, s-a filmat patrulând prin capitală cu un Kalashnikov.
Se va alătura lor și Giorgi Arveladze, politician cu un CV care pare cu totul incompatibil cu statutul de militar. A fost şeful Administraţiei Prezidenţiale a lui Miheil Saakașvili, a fost parlamentar şi secretar-general al Partidului Mişcarea Națională Unită. Este un apropiat al fostului preşedinte georgian, alături de care a fost unul dintre principalii actori ai Revoluţiei Rozelor, în noiembrie 2003, care a marcat sfârșitul erei sovietice în țara cu nici 4 milioane de locuitori.
Prietenia cu Saakașvilii şi faptul că luptau pentru acelaşi scop l-au adus şi în poziţia de a coordona campania pentru alegerile prezidenţiale. În 2012, Giorgi Arveladze s-a mutat în Ucraina, alături de soţia sa. Au locuit mai întâi la Doneţk, iar apoi în Kiev. În Capitala ucraineană s-a remarcat, în 2014, ca membru al partidului fostului premier Iulia Timoşenko, care l-a prezentat drept un „reprezentant al guvernului reformist georgian“.
La 9 minute după ce a plecat, trupele rusești ajunseseră pe strada sa
Georgianul a plecat din Kiev alături de familia sa în urmă cu patru zile. A decis să plece după ce bombardamentele s-au intensificat şi a decis că prioritatea este să-şi adăpostească familia. În plus, spune Arveladze, apartamentul în care locuia se afla în nordul Kievului, direcţia din care au loc cele mai multe atacuri.
„Nu am putut rămâne în adăpost. Eu cred că e mai bine să fii mereu în mişcare.“ Aşa că a decis să plece. La 9 minute după ce a părăsit apartamentul, a primit o notificare pe aplicaţia Telegram: trupele ajunseseră pe strada lor. A răsuflat uşurat şi şi-a continuat drumul. Au ales să meargă spre Odesa, oraş care era şi el bombardat. „Ne-am asumat acest risc şi Dumnezeu a fost de partea noastră.“
Bulgaria, aleasă de refugiații ucraineni pentru că mulți vorbesc rusa
De patru zile, autorităţile din statul vecin au amplasat în zona neutră şi un punct al Crucii Roşii, pentru a acorda asistenţă ucrainenilor care vor să intre în ţară. „În general, le oferim apă, alimente şi medicamente uzuale. Au fost persoane care ne-au cerut şi antidepresive, medicamente pentru scăderea presiunii sângelui sau alte medicamente care nu se pot obţine fără reţetă“, spune o tânără voluntară.
La masa improvizată de Crucea Roşie în vamă se opresc majoritatea ucrainenilor care trec prin punctul de frontieră. „Mergem în Sofia, pentru că acolo vorbeşte mai multă lume limba rusă, lucrurile sunt mai ieftine, iar copiii se pot adapta mai uşor cu mâncarea. Sperăm să stăm o lună-două, dar nu ştim cât va dura“, spune o femeie din Odesa. Nu vrea să fie fotografiată, se teme. Soţul său a rămas acasă şi s-a înscris voluntar în armată. Nu mai are veşti de la el de câteva ore bune, ne spune îngrijorată și cu voce joasă ca vreunul dintre copii să nu înţeleagă şi să se sperie. Dar cei trei copiii stau cuminţi pe bancheta din spate, într-o maşină aglomerată de haine şi câteva jucării.
Asemenea acestei familii, alți peste 7.000 de refugiați ucraineni au ajuns în Bulgaria în ultima săptămână. La care se adaugă alte câteva mii de persoane aflate în tranzit.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 2Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro