5 comentarii- Gozman a fost copreședinte al partidului politic Uniunea Forțelor de Dreapta, acum desființat. După ce Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu un an, Gozman a plecat în Israel, dar s-a întors la Moscova la mijlocul lunii iunie. A fost arestat de mai multe ori pentru că a protestat față de război și a făcut 15 zile de pușcărie pentru un articol în care a scris că „Stalin a fost mai rău decât Hitler”.
În articolul intitulat „Aniversare sumbră”, politicianul face o analiză a primului an de război declanșat de Putin în Rusia, în care subliniază că, deși nimeni nu va ști cum se va termina, evoluția arată că Ucraina are doar de beneficiat, în timp ce Rusia, doar de pierdut.
„Da, recuperarea postbelică va fi lungă și dificilă, dar de acum înainte, Ucraina va fi întotdeauna o țară independentă și în niciun caz nu va deveni o colonie sau un vasal al Rusiei”, subliniază Gozman.
El aseamănă viitorul Ucrainei cu cel al Israelului, în termeni politici și militari, prin faptul că va deveni una din țările de frunte ale Europei, „un avanpost al lumii occidentale la granițele Rusiei sau la granițele unui conglomerat de state care ar putea apărea în locul ei”.
În argumentarea acestei poziții, el invocă autoritatea câștigată de Ucraina în ultimul an și admirația lumii occidentale pentru modul în care s-au apărat luptătorii ucraineni. Rezistența armatei Kievului a produs o schimbare importantă și în lumea occidentală.
„Această transformare nu se limitează la consolidarea NATO și la producția accelerată de arme. Confruntat cu o amenințare care nu a mai fost egalată de 80 de ani și înțelegându-i treptat amploarea și gravitatea, Occidentul începe să se întoarcă la a fi el însuși – un Occident al creației globale și al erei marilor descoperiri geografice, al conducerii nu doar tehnologice, ci și morale”, argumentează politicianul rus.
Dacă, la început, politicienii din marile capitale europene au fost ezitanți, ulterior când „au spus că sunt alături de Ucraina pentru valori precum libertatea și demnitatea umană, nu au fost doar cuvinte frumoase, ci și adevărate”, mai punctează Gozman.
„Putin a început un război pe care nu-l poate câștiga”
Când Rusia, pe 24 februarie 2022, „pierzându-și orice conștiință și rațiune, a invadat Ucraina”, nimeni nu credea că războiul va dura atât de mult, spune politicianul. Dacă pesimiștii vorbeau de maximum două săptămâni, optimiștii spuneau că totul va fi „rezolvat” în câteva zile, amintește el.
N-a fost așa. Iar după un an, soarta războiului e departe de a fi tranșată. Kievul continuă, cu ajutorul primit din Vest, să țină piept Moscovei.
„Putin a pornit un război care nu poate fi câștigat, întrucât este un război pentru a distruge o țară europeană uriașă. În imaginea pe care o are Putin despre lume, Ucraina este o curiozitate, o neînțelegere și nu ar trebui să existe. De aceea, cauzele și scopurile războiului se schimbă constant: mai întâi, a fost pentru a apăra oamenii din Donbas și pentru a distruge laboratoarele care le fac infertile pe femeile ruse (așa susținea propaganda televiziunii ruse), apoi a devenit o luptă directă cu diavolul însuși”, scrie politicianul.
În viziunea lui Gozman, războiul va continua pentru totdeauna sau se va încheia precum Al Doilea Război Mondial „cu prăbușirea militară și politică completă a agresorului”.
„Au înțeles (liderii occidentali – n.r.) că dacă Putin va câștiga în Ucraina, nu se va opri, așa cum Adolf Hitler nu s-a liniștit după ce a capturat regiunea sudeților și Austria, ci a mers mai departe. Occidentul începe să înțeleagă că Zelenski are dreptate când spune: ei bine, voi nu vreți să luptați, dar dacă nu câștigăm, va trebui să luptați!“.
Prin urmare, „Occidentul nu se va opri până nu distruge sau slăbește în mod repetat mașinăria de război a Rusia”, ceea ce va produce consecințe economice.
„Opoziția nu va putea răsturna acest regim”
Care sunt consecințele războiului în Rusia?
„De la Războiul Civil încoace, societatea rusă nu a cunoscut o criză morală atât de profundă precum cea prin care trece acum”, afirmă Gozman. „Nici măcar pe vremea lui Brejnev nu exista o distanță atât de mare între popor și stat, când guvernului nu-i pasă de popor, iar poporul plătește cu aceeași monedă”.
Această distanțare este ilustrată de discursul lui Putin din Parlament, de marți, când „vorbea despre ceva ce numai el părea să înțeleagă, dar nimeni nu-l asculta”, punctează politicianul.
Și totuși, „avem puține șanse să se schimbe ceva. Nu va exista nicio revoltă populară sau rezistență la mobilizare, iar disidențele vor lua forma eschivării și a distanțării, dar nu a acțiunilor de masă. Revoltele împotriva unor astfel de regimuri apar doar atunci când ele însele, din motive interne, încep să se clatine. În ciuda comportamentului eroic al celor mulți, opoziția nu va putea răsturna acest regim.”
„Dacă se va produce o lovitură de stat, s-ar putea să nu se ajungă la o democrație, ci la o nouă dictatură, care, din moment ce dictatorul va încerca să câștige iertarea Occidentului, nu va fi la fel de nebun ca cel actual. Cel mai probabil, va exista chiar o serie de dictaturi, iar fiecare dintre ele, dacă vom avea noroc, va deveni din ce în ce mai rațională (…). Și astfel, treptat, ne vom întoarce la o viață normală”, concluzionează opozantul rus.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!