Politicianul care vrea ca românii să devină minoritate națională în Italia, pentru Libertatea: „E a doua limbă vorbită aici, e momentul să fim recunoscuți”. Care ar fi avantajele

„Ar fi un rezultat istoric din punctul de vedere al imaginii românilor, iar pe plan mai concret este vorba de fonduri: statul italian pune la dispoziție pentru această lege și pentru sprijinul acestor minorități etnice între 5 și 10 milioane de euro. Bani care în majoritatea lor se întorc la stat, pentru că nu sunt structuri, organizații ale multora din aceste comunități, cum avem noi”, a explicat Claudiu Stănășel pentru Libertatea.

Acesta este vicepreședintele consiliului local din Prato, oraș cu peste 200.000 de locuitori, al treilea din centrul Italiei, după Roma și Florența. 

În afara fondurilor care sunt atribuite anual pentru susținerea proiectelor minorităților, există și alte avantaje:

• introducerea învățământului în limba română în școlile publice. În prezent, există un proiect al Institutului Limbii Române prin care sunt organizate cursuri facultative de „limbă, cultură și civilizație română” în anumite școli italiene; 
• autoritățile locale ar trebui să publice informațiile publice și în limba minorității respective;
• activitățile consiliului local în zonele cu mai mult de 15% români în componența generală pot să se țină în română, asigurându-se traducerea pentru cei care nu înțeleg limba;
• cu acceptul consiliului local, unele localități pot primi nume românești;
• emisiuni în limba română la televiziunea de stat.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Românii însumează 22% dintre străinii care locuiesc în Italia

În Italia sunt aproape 1,1 milioane de cetățeni români, adică 22% dintre toți cetățenii străini cu reședința acolo, potrivit institutului de statistică italian. Pe următoarele locuri sunt cetățenii marocani (8,4%) și apoi cei albanezi (8,3%).

Italia recunoaște în acest moment, printr-o lege din 1999, 12 minorități naționale: albaneză, catalană, germanică, greacă, slovenă, croată, franceză, franco-provensală, friulană, ladină, occitană și sardă. Cea română ar fi a 13-a.

Politicianul român, de origine din Craiova, dar care locuiește în Italia de la 6 ani, spune că acum e un moment prielnic din punct de vedere politic și că are semnale pozitive inclusiv din partea premierei Giorgia Meloni. „Eu sunt din aceeași facțiune politică cu noul guvern de centru dreapta care a câștigat alegerile și în relații bune cu Giorgia Meloni, Salvini și Berlusconi. Am fost invitat la Roma de câteva ori de dânșii, i-am susținut în campanie electorală și am lucrat la programul electoral cu care au câștigat alegerile”, spune românul.

În privința acestui subiect ce mi-a plăcut este că, în primul rând, n-am primit un «nu». E ceva nou. Noi am mai venit cu această idee și la ultimele două guverne și ni s-a spus clar că nu era momentul, că nu există interes.

Claudiu Stănășel:

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Atât Giorgia Meloni, fondatoarea Fratelli dItalia, partid care se definește ca fiind conservator și de dreapta, cât și Matteo Salvini, președintele Lega Nord, de extremă dreapta, au opinii ferme cu privire la controlul imigrației. Șefa Guvernului italian propusese chiar blocarea navelor care aduc din Africa imigranți, decizie mult criticată intern.

Stănășel spune însă că ideile acestora nu au legătură cu comunitatea românilor, care „în majoritate lucrează legal și de care economia italiană are nevoie”: „Depinde despre care imigrație vorbim. În ceea ce privește cetățenii comunitari și în general cetățenii care muncesc aici cu acte, și domnii Salvini și Berlusconi, liderii coaliției de guvernare, au susținut integrarea corectă. Nu au aceeași atitudine față de cei care vin aici și fac gesturi nu tocmai frumoase”.

Subliniază că ideea nu-i aparține, este o discuție de mulți ani în comunitatea românească și că este „un demers al întregii comunități”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Care este circuitul legal

Pentru a deveni minoritate națională, legea nu prevede criterii de număr sau de perioadă de când comunitatea locuiește pe teritoriul țării. Trebuie doar modificată legea prin introducerea minorității românești în lista celor existente. Adică voință politică.

Planul românului este să promoveze ideea în rândurile conaționalilor săi, ca ei să înțeleagă care sunt avantajele și la nivel politic să facă întruniri cu diferiți parlamentari, secretari de stat și ministrul culturii care ar putea susține modificarea legii. Dacă va găsi politicianul italian care să ducă demersul mai departe, parcursul legislativ ar putea dura cel mai mult până în doi ani.

În prezent, în Italia nu există niciun român care să fi ajuns parlamentar, există doar în jur de 20 de consilieri locali în diferite primării.

„E important să înțeleagă și italienii că e momentul să fim recunoscuți, sunt mulți din familii de români născuți în Italia, suntem deja la a doua, a treia generație. Mulți dintre ei au și cetățenie italiană, deci parcursul de integrare este spre final. La fel cum în România există minoritatea italiană”, mai spune românul.

Minoritatea italiană de la noi, care numără oficial peste 3.300 de persoane, recunoscută din 2004, prin Asociația Italienilor din România, are și un loc asigurat în Parlamentul României.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro