Politicienii baltici îi atacă pe Scholz și Macron, după discuțiile cu Putin: „Cum e posibil să nu fi învățat din istorie?”

Politicienii din statele baltice i-au criticat dur pe liderii francez și german, după ce aceștia au discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre cum să deblocheze porturile ucrainene, o situație care subliniază opiniile divergente din sânul alianței occidentale cu privire la gestionarea relației cu Moscova.

„Este incredibil modul în care liderii Franței și Germaniei deschid, fără să vrea, calea pentru noi acte de violență din partea Rusiei. Cum este posibil ca nici Parisul și nici Berlinul să nu fi învățat din istorie? De ce se presupune că Putin, care duce în prezent un război împotriva unui mare popor european, intenționează să respecte vreo promisiune?”, a întrebat Marko Mihkelson, șeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului eston.

Artis Pabriks, vicepremierul Letoniei, a făcut și el o declarație asemănătoare pe Twitter. „Se pare că există un număr de așa-ziși lideri occidentali care au o nevoie explicită de autoumilire, în combinație cu o detașare totală de realitatea politică”, a spus acesta

Ce s-a întâmplat? Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au avut sâmbătă o convorbire telefonică de 80 de minute cu Putin, în care acesta le-a spus că este dispus să deblocheze exporturile de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră și chiar că ar putea crește propriile exporturi de îngrășăminte și produse agricole, dar doar dacă sancțiunile mai importante impuse Rusiei vor fi ridicate.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Această discuție a avut loc la două zile după ce premierul italian Mario Draghi a discutat, de asemenea, cu Putin, în încercarea de a atenua criza alimentară globală care amenință în special țările în curs de dezvoltare.

Divergențele cu privire la atitudinea cea mai potrivită față de Putin este tot mai pronunțată, pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra lună. Balticii, spre exemplu, consideră că astfel de convorbiri telefonice nu fac decât să-i ofere mai multă forță lui Putin și cer în schimb ca Europa să trimită mai multe arme în Ucraina.

Nu doar politicienii cred asta, ci și cetățenii obișnuiți. În ultimele trei zile, sute de lituanieni de rând au strâns 5 milioane de euro pentru a cumpăra o dronă militară turcească pentru Ucraina, potrivit postului de televiziune pe internet Laisves TV, care a inițiat strângerea de fonduri.

Iar criticile devin tot mai dure. Mihkelson a invocat o expresie folosită de Macron anterior pentru a descrie NATO, și a întrebat dacă nu cumva liderii francez și german sunt „în moarte clinică”, în acțiunile lor.

„Macron și Scholz ar trebui să închidă telefonul și să își rezerve o călătorie în Ucraina în regim de urgență. Sper că acțiunile lor ciudate nu sunt motivate de teama de a pierde influența în Europa democratică, în care Ucraina ar intra cu siguranță după ce va câștiga războiul”, a adăugat el.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, a declarat și el duminică că Rusia „trebuie izolată”, deoarece țări din întreaga lume, inclusiv India, Australia, Japonia, Coreea de Sud și „micul Taiwan” urmăresc cu îngrijorare ceea ce se întâmplă în Ucraina.

„A da șansa ocupantului să ia un teritoriu înseamnă că acest lucru se poate repeta în altă parte”, a avertizat el.

Potrivit informațiilor difuzate de președinția franceză, Putin, Scholz și Macron au discutat despre o posibilă soluție negociată pentru a debloca Odesa, cu scopul de a permite exporturilor de cereale să părăsească Ucraina.

Liderii francez și german „au luat act de promisiunea președintelui rus de a permite accesul navelor în port pentru a exporta cereale, fără ca acesta să fie folosit militar de Rusia – dacă portul va fi deminat în prealabil”, potrivit briefingului.

Argumentul liderilor occidentali pentru astfel de discuții este temerea că iminenta criză alimentară și impactul său devastator asupra gospodăriilor sărace din Africa și Orientul Mijlociu ar putea declanșa un nou val de migrație către Europa.

Kristi Raik, șefa Institutului Eston de Politică Externă, a declarat însă că liderii francez și german riscă să dea legitimitate „minciunilor și cererilor inacceptabile ale lui Putin””. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

„Nu cred că liderii occidentali ar trebui să evite convorbirile cu Putin. Dar modul în care Macron și Scholz o fac nu este doar inutil, ci și profund contraproductiv”, a spus ea.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News