Politicienii, ironizați de români. Cum s-a întors împotriva lui Ciolacu, Iohannis și Barna asocierea cu succesul naționalei | ANALIZĂ

Debutul naționalei de fotbal a României nu putea fi ratat clasa politică. Marcel Ciolacu a fost de departe cel mai mediatizat politician, mai ales că s-a deplasat la Munchen pentru meci, fiind fotografiat la terasă, apoi în tribună. Mai mult, pe lângă clasicele poze din tribună și baia de mulțime, una din burtierele de la Antena 3 CNN vorbea de Ciolacu ca de „al 12-lea jucător”, alături de public, ca și cum ar fi pus umărul la victorie. Și alte televiziuni l-au prezentat în nenumărate jurnale de premier, dar ceva mai discret în aportul său la jocul Naționalei.

În mediul online, pe rețelele sociale, politicienii au fost luați la rost de internauți. În afară de Top fani, cei care comentează aproape la orice mesaj al premierului, simplii utilizatori de Facebook l-au taxat pe Ciolacu.

Recomandări

Politica monetară poate se mai schimbă, dar conducerea Băncii Naționale a României, nu. Și ce dacă?

„Doar să nu uităm ca acest prim ministru nu are un ministru/minister al sportului. Atât de important este sportul pentru acest domn. Dar când e de lipit imaginea pe munca altora…”, i-a transmis un internaut.

Problema infrastructurii, dar și problemele socio-economice au fost amintite de alte persoane care i-au scris premierului și nu era din suita de oameni care îl laudă pe internet la orice mesaj.

Și președintele Klaus Iohannis, de obicei scump la vorbe și mesaje, a fost ironizat pe rețelele sociale, după reacția sa în ceea ce privește meciul România-Ucraina.

Principala temă de discuție este că a ales să iasă din tăcerea sa tradițională pentru a se pronunța pe tema meciului.

Recomandări

Companiile care beneficiază de pe urma războiului din Ucraina. Cum a ajuns România al doilea exportator de motorină al Kievului

Useristului Dan Barna i s-a transmis că „mai bine rămânea acasă să-și ajute colegii de partid”, în condițiile în care USR cere rezolvarea situației din mai secții de votare, însă alți internauți i-au recomandat să nu se mai întoarcă în România.

Ce spun specialiștii

Libertatea a discutat și cu mai mulți specialiști modul cum au ales politicienii să nu rateze succesul Naționalei, uneori prin exagerări ale unor entități media.

„O parte importantă a marketingului politic ține de sentimente pozitive, pe urmă de povești. Să spui o poveste frumoasă, de succes. Pentru că ei (n.r. – politicienii) nu au prea multe de spus, se îndreaptă spre acest fel de comunicare, care duce la analogii și asocieri pozitive. Un succes al echipei naționale, pe care toți românii o iubesc, duce la un sentiment puternic care se transferă și asupra lor. Se numește halou de imagine în Teoria Relațiilor Publice. Adică eu mă hrănesc din imaginea pozitivă a ta, pentru că mă asociez cu tine. Așa e și cu politicienii noștri. Se asociază cu niște evenimente pentru a se hrăni din pozitivitatea afectivă a acestora”, a precizat Dumitru Borțun, profesor universitar și specialist în comunicare publică.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

„De principiu, e normal ca politicienii să participe la viața cetății. Ar fi absurd. Dar trebuie să știi cum să faci acest lucru. Să nu o faci ca o campanie electorală. Să ai o prezență discretă”, a declarat sociologul Alfred Bulai.

Sociologul a și dat exemple de politicieni care s-au integrat în acest peisaj: „Mi se pare normal ca un primar, un prim-ministru sau președinte să premieze jucători, dar să știi cum să o faci. E plăcut să vezi un politician și la evenimente care nu sunt așa spectaculoase, inclusiv la eșec. Pentru că poți îmbărbăta. Au fost prim-miniștrii care nu au fost fenomenali în această funcție, care mergeau pe stadioane și lumea îi aplauda. Mergeau non-stop. Nu l-au fluierat niciodată pe Radu Vasile. Pentru că erau acolo în permanență, nu a ajuns acolo într-o situație specială. Credibilitatea e ca la biserică. Să te vadă săptămână de săptămână, nu doar de Paște”, a completat Alfred Bulai.

La rândul său, și consultantul politic George Rîpă arată că situația e una veche, dar politicienii tot nu au învățat cum să o gestioneze, fără a trece de o limită.

„Și în Roma antică politicienii încercau să-și lipească imaginea de cea a „vedetelor” sportive ale zilei. Gladiatorii de atunci au fost înlocuiți cu fotbaliștii, tenismenii sau înotătorii de astăzi. Poporul înțelege însă foarte bine comicul situației – de aici și ironiile în masă la adresa președintelui, a premierului și altor politicieni care încearcă să-și crească simpatia pe munca altora. Ciolacu îi copiază pe Victor Ponta și Gabriela Firea care au încercat la vremea lor să paraziteze imaginea Simonei Halep. Și ei, la vremea lor, au fost ironizați și chiar huiduiți” a punctat Rîpă.

Efectul de bumerang: cazul Gabrielei Firea

Problema apare însă când au loc exagerări de comunicare, iar acest lucru a fost subliniat de specialiști. „Când gradul tău de credibilitate e redus, toate aceste lucruri (n.r. – prezența la evenimente de succes) nu au o relevanță politică prea mare. Ele au când ești credibil. Așa că dumnealor ar trebui mai întâi să lucreze la credibilitatea lor, apoi să facă exerciții de imagine. Altfel se păcălesc. Un astfel de exercițiu, pentru o persoană care nu e credibilă se întoarce împotriva lui. Se numește efectul de bumerang. Mai bine stai în banca ta decât să faci pe vedeta, dacă ești perceput negativ”, a afirmat Dumitru Borțun.

Și Alfred Bulai a mizat pe o moderație a politicienilor, în caz contrar fiind probleme tot pentru ei. „În niciun caz nu trebuie să încerci să fii tu în față. Trebuie să fii discret, să nu murdărești un rezultat al cuiva, pentru că te agăți de el. Nu cum a făcut doamna Firea după ce Simona Halep a câștigat turneul Roland Garros și a făcut un mare spectacol. Ea s-a lipit de o victorie unde nu a avut nicio contribuție”, a punctat sociologul.

De altfel, Dumitru Borțun a explicat, tot prin referire la momentul Firea, că un politician trebuie să se apropie gradual de un domeniu și să fie ceva organic.

„O apropiere față de cei care sunt de succes trebuie să fie graduală și să țină cont de credibilitatea lor. Că în caz contrar se întâmplă ceea ce a pățit doamna Gabriela Firea, când a invitat-o pe Simona Halep, pentru că oamenii au sesizat că vrea să se hrănească imagologic din succesul Simonei. Atunci au început să o huiduie. Pentru că nu voiau să o vadă pe ea acolo, în primul rând”, a conchis Dumitru Borțun, care a precizat că politicienii mai bine și-ar lua consilieri de imagine sau pe comunicare publică prin care să lucreze la profilul lor de politician.

În schimb, consultantul George Rîpă a vorbit de promovarea forțată de la Antena 3 CNN în cazul lui Ciolacu. „Ce face A3 nu reprezintă o noutate. Lingușeala și linșajul fac parte din fișa postului încă de la înființare. Motivația este atât economică (interese de afaceri și contracte directe cu PSD, după cum au arătat numeroase anchete jurnalistice), cât și ideologică. Însă nu doar în România se trădează cu atâta ușurință principiile jurnalistice. Am văzut emisiuni în SUA unde 5 moderatori timp de mai multe minute cereau ca „doctorul” Jill Biden să preia funcția de „Chirurg general” pentru că ar fi un medic extraordinar. Nici nu mai conta că Prima-doamnă a Americii e de fapt doctor în educație. Astfel de momente explică și de ce oamenii au din ce în ce mai puțină încredere în presă. Poporul simte foarte bine când media slujește politicienii și nu interesul public”, a subliniat George Rîpă.

Nu în ultimul rând, sociologul Alfred Bulai a dat și un exemplu clasic, al descoperirii de către politicieni a mersului cu metroul. „Treaba cu afișatul la meci e ca la metrou. Una e să știi că un politician merge mai mereu, alta e să meargă la mișto, să ne arate că merge și el așa. Asta înseamnă că ne ia de proști. Însă contează modul cum prezinți participarea la un eveniment, cum te asociezi. Totul e să nu încerci să devii tu mai important decât personajele de acolo. Să știi să faci acțiunea respectivă” a conchis Alfred Bulai.

Urmărește-ne pe Google News