Anul 2022 ar putea fi anul în care harta Uniunii Europene va fi redesenată, scrie Politico.
Timp de ani de zile, populiștii dreptei radicale au câștigat teren în țările din estul blocului comunitar, inspirând apoi alte mișcări de extremă-dreapta de pe continent și ridicând semne de întrebare cu privire la viitorul UE.
În Ungaria, premierul Viktor Orban și-a consolidat puterea asupra justiției și presei.
În Polonia, partidul conservator Lege și Justiție a introdus reforme ample în justiție, stârnind criticile judecătorilor și ale instituțiilor UE.
Iar în Slovenia, premierul Janez Jansa a pus presiune asupra presei și a subminat procesul de numire a procurorilor în noul Parchet european.
Acum, viitorul acestor guverne este mai nesigur decât a fost în ultimii ani, scrie publicația europeană.
Ungaria va organiza în primăvară alegeri parlamentare și pentru prima dată, opoziția s-a unit într-un efort de a lupta pentru victoria electorală.
În vreme ce coaliția eterogenă se confruntă cu diviziuni interne, liderii ei speră totuși să capitalizeze de pe urma îngrijorărilor privind corupția și problemele economice, pentru a ajunge la alegătorii indeciși.
O victorie a opoziției ar schimba nu doar retorica și politicile Budapestei, dar și dinamica în Consiliul UE, unde Ungaria a jucat deseori rolul rebelului.
Ar avea de asemenea implicații geopolitice pentru regiune. Orban a întreținut relații călduțe cu Beijing și Moscova, în vreme ce un nou guvern ar introduce o schimbare direcție, preferând o re-apropiere de UE, SUA și NATO.
O victorie a lui Orban, pe de altă parte, ar cimenta puterea veteranului politicii maghiare și i-ar permite să continue construirea unei alianțe de extremă dreapt,a a forțelor eurosceptice de pe continent.
În Polonia, 2022 ar putea aduce o competiție intensificată între partidul aflat la guvernare, Lege și Justiție (PiS) și opoziția, în special fostul premier Donald Tusk.
Pe măsură ce tensiunile se adâncesc între Varșovia și Bruxelles, cele două blocuri politice se vor ciocni cel mai probabil pe tema statului de drept și a politicilor privind UE.
Spre deosebire de Fidesz-ul lui Viktor Orban, PiS depinde de partenerii uneori instabili din coaliția de guvernare, care va fi supusă presiunii interne și externe în așteptarea alegerilor parlamentare din 2023.
Asta cu atât mai mult cu cât Varșovia se află în conflict juridic cu Comisia Europeană pe tema deciziilor din justiție.
În plus, atât Polonia cât și Ungaria se confruntă cu riscul de a pierde o parte din fondurile europene, tocmai din cauza derapajelor democratice.
Schimbări ar putea avea loc și în Slovenia, unde premierul Jansa va fi testat într-un scrutin programat pentru aprilie 2022. În prezent, partidul său se bazează pe o coaliție pentru a rămâne la putere.
Personajele principale
Polonia
Ținând cont de economia majoră și de implicațiile geopolitce, lupta politică din Polonia va avea efecte dincolo de granițele țării.
Jarosław Kaczyński – Liderul PiS este, la 72 de ani, cel mai puternic om din Polonia. Din spatele scenei, veteranul politicii poloneze va juca în continuare un rol important în luarea deciziilor, inclusiv în strategia privind confruntarea cu Bruxelles-ul.
Donald Tusk – Fostul premier al Poloniei și președinte al Consiliului European s-a reîntors să conducă principalul partid de opoziție, Platforma Civică. Și în vreme ce opoziția din Polonia este divizată, prezența sa reprezintă o amenințare pentru actualul guvern.
Ungaria
Alegerile din 2022 vor fi urmărite cu atenție în UE. Mizele sunt uriașe, atât pentru Fidesz, cât și pentru opoziție, iar campania va fi una dură.
Viktor Orban – Pentru alegătorii săi este un patriot care apără interesele naționale ale țării. Pentru critici, este un autocrat în devenire. Scrutinul va fi un moment crucial pentru cariera sa.
Péter Márki-Zay – Primarul conservator al orașului Hódmezővásárhely va fi candidatul opoziției pentru funcția de premier. Dar politicianul, care se bazează pe o platformă anticorupție, are în față multe obstacole, în condițiile în care Fidesz deține toate pârghiile pentru a domina campania electorală.
Slovenia
În vreme ce temerile Bruxelles-ului privind derapajele democratice vizează în special Polonia și Ungaria, retorica premierului sloven a stârnit unele temeri în capitalele UE.
Janez Janša – Politicianul este apropiat de Viktor Orban, dar situația este totuși diferită în Slovenia. Criticii spun că în vreme ce există îngrijorări cu privire la mișcările guvernului Jansa, în special atacurile acestuia la adresa presei, instituțiile democratice rămân intacte.
Tanja Fajon – O fostă jurnalistă și corespondentă UE, Fajon conduce Partidul Social Democrat, principala grupare de opoziție din Slovenia. Ea este în prezent membră a Parlamentului European.