Cuprins:
Politico, despre decizia CCR
„Avertismentele privind un masiv atac hibrid rusesc care denaturează democrația României au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale”, relatează publicația.
Asta după ce CCR a anulat scrutinul cu doar două zile înainte de înfruntarea din turul doi, după ce documentele CSAT, care arătau „manipularea votului”, au fost desecretizate.
„Mișcarea instanței de a anula alegerile prezidențiale din România a cufundat țara în frământări și nu este clar unde se va termina răsturnarea”, scrie Politico, care descrie situația din țara noastră drept „o criza extraordinară a democrației”.
Alegerile prezidențiale din România au devenit subiect de discuție în spațiul internațional după ce candidatul naționalist, prorus, Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi în primul tur de scrutin, de pe 24 noiembrie.
Călin Georgescu urma să se înfrunte pe 8 decembrie cu ELena Lasconi, candidata USR, pentru a obține funcția de președinte al României, pentru următorii cinci ani.
Însă documentele CSAT, desecretizate de Klaus Iohannis, au arătat că oamenii au fost manipulați printr-o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu, desfășurată cu încălcarea legislației electorale și folosind algoritmi de social media pentru creșterea rapidă a popularității.
SIE a raportat că România este ținta acțiunilor hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje.
În acest context, CCR a hotărât că alegerile prezidențiale vor fi reluate de la zero. Klaus Iohannis a fost nevoit să-și prelungească mandatul, iar candidații încearcă să se regrupeze.
„Milioane de alegători se întreabă dacă pot avea încredere în proces”, mai spun jurnaliștii.
Bătălie Est versus Vest
Descrise de mulți drept un referendum, alegerile de duminică au divizat societatea.
„Pentru mulți români, aceste alegeri au fost văzute ca o bătălie între Est și Vest. Lasconi s-a bucurat de sprijinul partidelor tradiționale centriste, în timp ce Georgescu a fost susținut de trei grupuri de extremă dreapta, dintre care două au intrat recent în Parlament”, potrivit Politico.
Călin Georgescu a avut mai multe declarații în care a criticat NATO și UE, și l-a lăudat pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Însă, cu toate acestea, milioane de români au fost atrași de promisiunile lui și ar fi fost gata să-l voteze pe 8 decembrie.
După decizia CCR, Călin Georgescu a subliniat că este victima unui complot al elitei politice de a-l ține departe de putere și de a contracara voința poporului.
De altfel, și Elena Lasconi a criticat decizia instanței, spunând că democrația României este „călcată” în picioare de stat.
„Riscul din decizia instanței este ca mai mulți alegători români să își piardă acum încrederea în sistemul politic al țării. În timp ce centrul Bucureștiului era calm vineri seară, pe străzi a fost o prezență puternică a poliției”, precizează Politico.
Ce urmează
Încă nu e foarte clar ce se va întâmpla în continuare. Deocamdată, mandatul președintelui Klaus Iohannis va fi prelungit, până la reorganizarea unui nou rând de alegeri.
Călin Georgescu a menționat că va depune o plângere la Curtea Supremă a României. Dar deciziile CCR nu pot fi anulate.
După alegerile parlamentare, de pe 1 decembrie, un nou guvern va fi format din patru partide: PSD, PNL, USR și UDMR.
Mai multe anchete penale au fost deschise cu privire la atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, care au fost detaliate în dosarele desecretizate de informații.
Iar procurorul general a lansat alte două investigații privind corupția alegătorilor, frauda în sistemul informatic și spălarea banilor în campanie de cel puțin un milion de euro.
„De asemenea, se solicită Curții Constituționale să anuleze alegerile parlamentare, care au fost cuprinse între cele două tururi ale concursului prezidențial. Unele partide subliniază faptul că votul a avut loc în timpul acelorași atacuri hibride care au declanșat decizia de anulare de vineri”, conchide Politico.