ComenteazăPreședintele român Klaus Iohannis și-a construit o reputație internațională de campion al democrației, dar această strălucire pare să dispară acasă, unde criticii îl acuză că a susținut un guvern ce oferă un teren fertil corupției, scrie Politico.
Publicația amintește că în urmă cu doar câteva luni, Iohannis a primit prestigiosul premiu Carol cel Mare, acordat la Aachen, în Germania, pentru servicii excepționale aduse unității europene, dar și pentru angajamentul său în favoarea luptei anticorupție.
Doar că în România, activiștii prodemocrație și anticorupție s-au întors împotriva sa, din cauza susținerii pentru noul guvern PSD-PNL, notează articolul.
Dezamăgirea față de noul guvern ar putea avea consecințe serioase, avertizează analiștii citați de Politico. Ea ar putea alimenta neîncrederea în autorititatea politică, un factor important al rate mici de vaccinare COVID. Și totodată ar putea alimenta ascensiunea extremei-drepte, care oricum a crescut constant în ultimii ani.
În plus, mai scrie Politico, regresul în privința statului de drept ar putea pune în pericol accesul la fondurile UE.
Publicația notează că în vreme ce coaliția a fost încheiată de cele două partide, Iohannis a jucat un rol cheie. În acest sens, Politico îl citează pe analistul Cristian Pîrvulescu, care subliniază că Iohannis este „autorul politic al actualei situații”.
„El nu mai seamănă cu politicianul care era în timpul primului mandat”, mai spune Pîrvulescu.
Susținerea lui Iohannis pentru noul guvern, scrie Politico, a declanșat și dezacorduri în sânul PNL, partidul condus în trecut de președinte.
În vreme ce corupția este o problemă răspândită în întreaga politică românească, social-democrații au fost în mod particular afectați de acuzațiile de corupție și de condamnări. Unii membri ai PNL spun că Iohannis a afectat serios partidul susținând o alianță cu PSD, scrie publicația europeană.
Într-un discurs de Ziua Națională, Iohannis a admis că „evenimentele din ultimele luni au accentuat senzația de neîncredere în clasa politică”, dar nu și-a asumat responsabilitatea, scrie Politico, care precizează că administrația prezidențială nu a răspuns întrebărilor adresate pe tema acestui articol.
Politico face în mod special referire la numirea Laurei Vicol la șefia comisiei juridice din Camera Deputaților, spunând că criticii sunt îngrijorați de această mutare.
Înainte de a fi aleasă în 2020, Vicol a reprezentat o serie de clienți cu presuăuse legături cu crima organizată, inclusiv unii care acum ispășesc pedepse cu închisoare, notează publicația. Iar ca parlamentar, ea s-a poziționat împotriva desființării secției speciale care investighează procurori și judecători, în ciuda solicitărilor Comisiei Europene în acest sens.
În acest context, Politico notează că mai mulți liberali s-au arătat îngrijorați de numirea lui Vicol. Publicația europeană chiar citează „un important parlamentar liberal”, care a admis sub acoperirea anonimatului că numirea lui Vicol „a generat o mare pierdere de credibilitate pentru partidul nostru și pentru președintele Iohannis”.
Politico îl citează pe purtătorul de cuvânt al premierului Ciucă, care spune însă că angajamentele luate în mecanismul de monitorizare reprezintă „o prioritate” pentru administrația sa.
Ținând cont de actuala situație, mai scrie Politico, partidul de extremă-dreapta AUR pare a fi principalul beneficiar al dezamăgirii față de noul guvern.
AUR a crescut deja cu câteva puncte procentuale, după alegerile parlamentare de anul trecut. „Creștem. Vom fi o opțiune pentru guvernare”, a declarat George Simion pentru Politico.