Politist in coloana oficiala

Apoi, se reintra in normal. Autoturismele cu demnitari sau sefi de stat sunt deja departe. Pentru politistii care fac parte din coloana oficiala este doar o secventa a muncii lor. O secventa ca multe altele, traita la viteza maxima. „Plimbatul” unui inalt demnitar, prin Bucuresti, de exemplu, este, de fapt, o misiune extrem de dificila, plina de riscuri si secrete profesionale. Poate si de aceea, politistii din coloana prefera anonimatul atunci cand vorbesc despre partea nevazuta a meseriei lor. Din momentul anuntarii vizitei unei persoane importante se pune in miscare un angrenaj in care totul trebuie sa mearga „ceas”. Alegerea traseului optim si a celor de rezerva, stabilirea punctelor prin care se trece si, lucrul cel mai important, colaborarea perfecta dintre politistii care deschid si inchid coloana oficiala. Munca incepe in fata hartilor si continua in teren, pe traseul ales. Fiecare punct este cercetat impreuna cu SPP-istii care se vor afla in coloana, langa oamenii a caror siguranta trebuie sa fie deplina. „Pregatirile pot sa dureze o zi sau o saptamana, depinde de complexitatea misiunii. Dupa teorie, iesim in teren sa vedem topografia locului”, spune un ofiter care, de ani buni, goneste in deschiderea coloanelor oficiale. In functie de rangul demnitarului, in coloana pot fi folositi chiar si doi antemergatori si tot atatia inchizatori sau „capace”, cum li se spune politistilor care, cu masinile din dotare, asigura „spatele” sefilor de state. Greul il duce antemergatorul, masina de politie care ruleaza nebuneste la o distanta apreciabila de primul autoturism din coloana. El trebuie sa aiba grija ca nimeni si nimic sa nu stea in fata bolizilor care, in cateva secunde, traverseaza un bulevard. Politistul din dreapta, copilotul, tine permanent legatura prin statie cu cei aflati in „capac”, la inchidere, dar si cu SPP-istii din coloana. Impreuna, in limbaj codat, stabilesc viteza de rulare si programul imediat. Eventualele ruperi de ritm sau incetiniri sunt impuse pana si de calitatea drumului. „La viteza aia trebuie sa gandesti rapid, pentru ca mersul in coloana este riscant. Fiecare frana e gandita, deoarece manevra e preluata in lant, pana la ultima masina. Ii angrenezi pe toti si poti sa le micsorezi timpul de reactie. Daca urmeaza sa rulam pe o portiune cu denivelari, informatie primita de la agentii din punctele fixe, ii anuntam in timp util pe SPP-isti. Ei decid apoi viteza. Indiferent ce se intampla, chiar in cazul unui trafic supraaglomerat, nu avem voie sa oprim. Daca vreun sofer ne face probleme cu adevarat, chiar si involuntar, il „strangem”, intram in el, pentru ca oficialitatile sa mearga mai departe. Atunci se activeaza „ariciul”, sistemul de aparare al SPP-ului, iar locul masinii de politie angrenate in manevra de indepartare a intrusului e luat, rapid, de urmatoarea din coloana”, explica politistul. In meseria lor e aproape imposibil sa nu treci prin situatii limita. Dar, cu sange rece, politistii le-au depasit. Unul din ei s-a rasucit cu masina pe gheata si a ramas intors cu botul spre coloana. Ar fi fost zdrobit de bolizii din spate daca nu iesea in decor printr-o manevra de ultim moment. Altuia, un sofer i-a „taiat” fata. Politistul a reusit sa evite impactul si l-a „impins” pe iresponsabil de pe carosabil. Supararea mare a politistilor din coloana este ca soferii nu inteleg ca la trecerea unei coloane trebuie sa traga pe dreapta. Unii merg cu geamurile inchise si muzica data la maximum, fapt care ii impiedica sa auda semnalele politiei.