Poliţist la sediul ONU din New York

În sediul ONU de la New York, securitatea atinge apogeul. Camerele de filmat surprind fiecare centimetru pătrat, ochi vigilenţi scrutează tot ce mişcă şi de nicăieri poate apărea un agent care să te escorteze către ieşire, dacă-i pari suspect. În această clădire, sibianul Ioan Precup îşi face în fiecare zi meseria. Echipa lui a protejat şi vedete precum Angelina Jolie, Mark Anthony şi Anthony Hopkins, dar şi invitaţi ai ONU. “L‑am apărat şi pe Traian Băsescu, prezent în New York la Adunarea Generală anuală a ONU. Am vorbit puţin cu dânsul, m-a întrebat când mă întorc acasă, credea probabil că sunt în misiune”, a declarat Ioan Precup pentru ziarul “Sibianul”.

Precup a început să lucreze la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sibiu, ca ofiţer la Departamentul Economic. Din 2001 până în 2003, a fost plecat în misiune în Kosovo, făcând parte din echipajul Organizaţiei Naţiunilor Unite. În 2005, sibianul a aflat că biroul ONU din New York angaja foşti poliţişti şi militari pentru posturi de ofiţeri de securitate. “Mi-am depus şi eu CV-ul pe Internet. Mare mi-a fost uimirea când, în scurt timp, am primit un răspuns de la Serviciul Personal al ONU, prin care eram chemat în New York pentru susţinerea interviului”, îşi aminteşte Precup.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Românul a fost atras de mirajul american, inspirat de bunicul său, căruia îi poartă numele. Acesta a făcut avere în SUA în anul 1908 şi, întors acasă, şi-a deschis mai multe măcelării în judeţul Sibiu.

I-a păzit pe Traian Băsescu şi pe Angelina Jolie

În călătoria sa din 2005, pentru susţinerea interviului de angajare la ONU, poliţistul a descoperit urmele intrării străbunicului său pe “tărâmul făgăduinţei”. “Am verificat listele de pe insula Ellis. I-am găsit atât numele, cât şi data sosirii, vaporul cu care a intrat în America şi portul de unde s-a îmbarcat”, îşi aminteşte Precup.

Angajat al celei mai importante organizaţii internaţionale din lume, bărbatul spune că s-a adaptat foarte repede condiţiilor. “Nu suntem super-eroi, nu alergăm zilnic după infractori periculoşi. În 97% din cazuri nu se întâmplă nimic, dar au fost şi câteva evenimente. Odată, ca într-o scenă dintr-un film american, un individ a lăsat o servietă la poartă şi a fugit. Geanta plină de hârtii a pus în alertă echipa noastră, poliţia şi FBI”, îşi aminteşte el. “Altă dată, un tip gol-puşcă a încercat să intre în sediul ONU. Protesta pentru nu ştiu ce. Deşi mi se părea puţin ciudat, a trebuit să îi explic frumos că, deşi îi respect convingerile, nu îl pot lăsa să intre în clădire”, mai spune Precup.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Totuşi, bărbatul devine nostalgic atunci când vine vorba de Sibiu şi spune că şi-ar dori ca, pe viitor, să se întoarcă acasă şi să îşi reocupe funcţia în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean. “Mi-ar plăcea foarte mult ca poliţiştii români să fie apreciaţi la adevărata lor valoare şi să le fie acordate şanse la informare şi promovare. Nu e nimic greu în ceea ce am făcut eu, contează doar determinarea”, declară Ioan Precup.

O structură cu 191 de state membre

Organizaţia Naţiunilor Unite – ONU – este cea mai importantă structură internaţională din lume. Fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, are 191 de state membre. Misiunea ONU este de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. Sediul central al organizaţiei este situat în New York. Principalele diviziuni ale ONU sunt: Adunarea Generală, în care există reprezentaţi ai fiecărui stat membru, fiecare stat având drepturi egale de vot, Consiliul de Securitate, format din 15 membri, din care 5 permanenţi (China, Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA), iar restul, aleşi pentru un mandat de doi ani, Consiliul Economic şi Social, căruia îi sunt subordonate multe din organizaţiile speciale, Curtea Internaţională de Justiţie, cu centrul la Haga, care decide în disputele internaţionale, şi Secretariatul Naţiunilor Unite – cea mai mare funcţie administrativă este cea de secretar general al ONU. România a devenit membru al ONU în anul 1955, în timpul unui val de 16 noi aderări.

Urmărește-ne pe Google News