- Judecătorul care a dispus achitarea traficanților de copii din Țăndărei și-a argumentat decizia.
- În motivarea Tribunalului Harghita se vorbește despre prietenia dintre Titi Aghiotantu, șeful grupării, și polițiști din Țăndărei.
- Sunt “indicii privind alte infracţiuni, nu cele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul”, subliniază judecătorul.
- Poliţişti de frontieră primeau 400 euro mită, ca să închidă ochii atunci când trecea un microbuz cu copiii traficați.
- 26 de inculpați, trimiși în judecată pentru trafic de minori, splălare de bani și nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, au fost achitați de prima instanță.
Stenograme în care Titi Aghiotantu vorbește despre bani și poliţiști
Motivarea Tribunalului Harghita nu dezvăluie doar argumentele în baza cărora judecătorul a dispus achitarea tuturor inculpațiilor, ci și modul în care unii polițiștii îi sprijineau pe traficanții de copii.
Liderul grupării din Țăndărei era Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu. El se ocupa de organizarea întregii activităţi, percepând de la fiecare membru al grupării o aşa-numită “taxă de protecţie”. Spre deosebire de ceilalţi inculpaţi, care-și ridicaseră locuinţe luxoase în centrul oraşului, Titi Aghiotantu locuia în cartierul Strachina din Ţăndărei, o zonă locuită exclusiv de romi, tocmai pentru a fi aproape de ei şi pentru a putea controla toate activităţile desfăşurate de aceştia.
“Este de remarcat şi faptul că inc. Radu Constantin avea relaţii strânse şi cu lucrători de poliţie din Ţăndărei, cu care se întâlnea aproape zilnic şi cu care avea dese convorbiri telefonice”, se precizează în motivarea Tribunalului Harghita ce face trimitere la rechizitoriul DIICOT.
În actul de acuzare există și stenograme ale unor convorbiri telefonice în care Titi Aghiotantu face “referire la diferite sume de bani, la lucrători de poliţie”, se arată în motivarea Tribunalului Harghita. Dar aceste discuții “constituie indicii privind alte infracţiuni, nu cele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul”, subliniază judecătorul.
Au fost vreodată cercetate aceste infracțiuni? Pe 29 iulie 2010, când anunța finalizarea anchetei în cazul Țăndărei, DIICOT nu a pomenit de vreun dosar disjuns și nici de vreun polițist cercetat în legătură cu acest caz.
Mita creștea proporțional cu numărul copiilor traficați
181 de copii au scos din țară traficanții de copii între 2002 și 2008 FOTO: Mediafax
Implicați în sprijinirea rețelei infracționale au fost și unii polițiști de frontieră care au luat mită de la traficanții de copii, conform informațiilor din motivarea Tribunalului Harghita.
Mâna dreaptă a lui Titi Aghiotantu era Drăgușin Gheorghe Ion, zis Franţ. În rechizitoriul DIICOT “s-a reţinut faptul că inc. Drăguşin Gheorghe Ion se ocupa şi de rezolvarea situaţiilor în care copiii nu aveau actele necesare ieşirii din ţară, în acest sens oferind, printr-un intermediar, sume de bani unor lucrători din punctul de frontieră pentru a se permite ieşirea din ţară a copiilor”.
Un martor le-a declarat anchetatorilor că Franţ a plătit în mod repetat sume de bani unor poliţişti de frontieră, între 350 şi 400 euro la trecerea unui microbuz în care se aflau copiii duși la cerșit.
Atunci când numărul de copii din microbuz era mai mare, poliţistul de frontieră cerea mai mulți bani.
Un șofer care avea autorizație pentru transport de persoane le-a mărturisit anchetatorilor că atunci când copiii erau aduși la punctul de trecere a frontierei de alte persoane, Franț îl suna şi-i spunea că şoferii care vin îi vor achita “sumele de bani necesare a fi plătite atât pentru prestaţia sa de transportator, cât şi pentru a fi plătiţi ca mită poliţiştilor de PTF Turnu, pentru a se permite trecerea minorilor transportaţi”.
“Deşi se reţine complicitatea unor lucrători vamali la scoaterea copiilor din ţară, nu se ştie dacă, printr-o modalitate similară, copiii au tranzitat şi celelalte puncte de fontieră”, precizează judecătorul în motivare, adăugând că “până la data 01.01.2007, data aderării României la Uniunea Europeană, călătoriile pentru cetăţenii români pe teritoriul Uniunii Europene se făceau cu o serie de restricţii”.
“În rechizitoriu se reţine că minorii călătoreau în baza unor procuri care uneori erau false sau obţinute în mod nelegal, fără însă a indica modalitatea concretă în care acestea erau întocmite în fals şi de către cine sau modalitatea în care erau obţinute”, subliniază judecătorul.
Între 2002 – 2008, traficanții din Țăndărei au scos din ţară, prin Punctele de Trecere a Frontierei Turnu şi Nădlac, 181 de copii.
DIICOT a cerut schimbarea încadrării faptelor
Motivarea Tribunalului Harghita confirmă ceea ce Libertatea a publicat luna trecută: cei care au cerut schimbarea încadrării faptelor în infracțiuni cu pedepse mai mici au fost chiar procurorii DIICOT. Solicitarea lor a fost făcută la un termen al procesului din septembrie 2014.
În februarie, judecătorul a admis “cererea DIICOT şi a inculpaţilor” și a constatat apoi, în cazul unora dintre acuzații, că “termenul prescripţiei răspunderii penale este de 10 ani şi a început să curgă potrivit menţiunii din rechizitoriu la finele lunii decembrie 2008.”
Pentru alte infracțiuni, judecătorul a dispus achitarea considerând că procurorii nu au convins, iar “din probatoriu nu s-a putut constata, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta inculpaţilor există şi că a fost săvârşit de către aceştia”.
În plus, judecătorul susține că “urmărirea penală nu a reuşit să stabilească o legătură directă între fenomenul de delicvenţă juvenilă de pe teritoriul Marii Britanii şi activitatea infracţională a celor inculpaţi în această cauză”.
După ce Libertatea și G4Media.ro au scris despre cazul Țăndărei, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Harghita.
Procesul se va judeca la Curtea de Apel Târgu Mureș.
Citește și:
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!