Interopul ”Dasaev”, condamnat în Spania la 20 de ani de închisoare, înjunghie într-un club din Brăila doi baschetbaliști, în văzul a zeci de martori oculari și sub ochii camerelor de luat vederi.

De unde această lipsă de frică, până la urmă de conservare?

”De mulți ani, România e un stat cu infracționalitate moderată, sub media europeană, dar asta a fost posibil pentru că poliția și-a făcut treaba”, explică un polițist cu mare experiență, care lucrează de zeci de ani în zona de intervenție împotriva clanurilor.

”Ce se întîmplă în poliție de un an încoace, dă clanurilor și bandelor speranța că vor veni vremuri mai bune pentru infractori!”, crede ofițerul.

Mai multe întâmplări recente, aparent izolate, descriu un tablou în care poliția a intrat pe drumul riscant al deprofesionalizării.

1. S-a ajuns ca la nivelul conducerii Inspectoratelor Județene de Poliție să fie numiți oameni fără nicio experiență. La Sălaj, de pildă, a fost numit adjunct al șefului IJP Călin Rolnic, 28 de ani, ginerele primarului Ionel Ciunt, fost prefect și pesedist de frunte. ”Să ajungi în conducerea unui inspectorat de poliție la 28 de ani și la doar 4 ani de la absolvirea Academiei de Poliție e un lucru paralizant pentru întreg colectivul!”, explică un alt polițist.

2. Chiar înainte cu o seară de înjunghierea celor doi baschetbaliști americani, la doar câțiva kilometri distanță a existat o răfuială între interlopi. Un bărbat a ajuns la spitalul din Galați cu o seară înainte, cu răni grave de la împușcături. Evenimentele sunt încă în cercetare, dar suspecții se învârt în aceleași zone ale clanurilor.

3. Pe 20 august 2018, ziarul Adevărul relata cum o familie care venea din vacanța de pe litoral a fost blocată în trafic și hăituită, la Țăndărei, de două mașini. Situația a fost cu atât mai dramatică cu cât oamenii reveneau acasă pentru că fetița era grav bolnavă. Poliția a descâlcit între timp lucrurile, dar comunicarea către public n-a mai fost făcută. La Țăndărei a fost vorba despre organizarea unor clanuri care patrulează în localitate, ca o armată privată, ca să se protejeze ei înșiși de atacurile altor bande! Iar în secția de poliție locală era un singur polițist, refugiat el însuși după gratiile secției, și care n-a putut interveni! Cu alte cuvinte, în timp ce brăgăzile de ”vigilante” făceau singurii legea pe străzi, poliția era imobilizată de lipsa de personal.

4. Continuă îndepărtarea ofițerilor incomozi din poliție. ”Ultima armă folosită de șefii politici ai MAI pentru îndepărtarea oamenilor capabili, dar nedependenți politic, chiar dacă aceștia și-au câștigat concursurile pe posturi, este ridicarea avizelor la autorizările de securitate”, povestește un alt polițist. Sunt băgați într-o procedură de reevaluare și, în urma unei proceduri închise, pe care nici ei și nici măcar șefii lor n-o cunosc, serviciul secret al MAI trimite către ORNISS dosarul care le-a fost făcut. Odată ridicat accesul la secrete, polițiștii nu mai pot ocupa funcții de conducere, ceea ce ar fi greu de realizat pe linia evaluării profesionale sau disciplinare, care durează mult mai mult. Conform unor surse din IGPR, există zeci de ofițeri aflați acum în acest proces de reevaluare sau care au deja ridicată autorizația.

Citește și: 

Urmărește-ne pe Google News