ComenteazăAceastă lege a fost susţinută pe scară largă de parlamentul polonez. 401 deputaţi au votat în favoarea ei, în timp ce doar 17 s-au opus, relatează News.ro.
Parlamentul a adoptat astfel un text care relaxează regulile de angajare pentru militari, poliţişti de frontieră şi jandarmi la frontierele dintre Polonia, Belarus şi Rusia, care sunt supuse unei presiuni migratorii intense.
Adoptat în a doua lectură la 11 iulie, textul îi scuteşte de orice răspundere pe militarii care îşi folosesc armele la frontieră în legitimă apărare, dar şi în mod preventiv, atunci când viaţa, sănătatea şi libertatea membrilor forţelor de ordine sunt ameninţate în cadrul unui „atac direct şi ilegal la inviolabilitatea frontierei de stat”.
Răspunderea soldaților a fost redusă
După cum relatează cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, proiectul de lege a fost aspru criticat de unele asociaţii, care îl văd ca un „drept de a ucide”. Cotidianul polonez explică faptul că guvernul intenţionase iniţial să îi exonereze pe soldaţi de răspunderea penală pentru orice act care constituie o infracţiune comisă în timpul unei operaţiuni la frontieră.
Guvernul şi-a modificat apoi propriul text pentru a preciza circumstanţele în care răspunderea soldaţilor ar putea fi redusă.
Parlamentul polonez a adoptat legislaţia după o serie de incidente în care au fost implicaţi soldaţi polonezi şi migranţi.
În martie, trei soldaţi polonezi au fost trimişi în judecată pentru că au tras cu muniţie reală asupra migranţilor care traversau frontiera cu Belarus.
Această decizie judiciară a stârnit o puternică dezaprobare publică. Ea a fost denunţată de numeroase personalităţi politice.
În mai anul trecut, un soldat polonez a murit după ce a fost înjunghiat în timp ce încerca să împiedice migranţii să intre în Polonia forţând un gard.
Întâmplarea a provocat agitaţie în Polonia şi chiar l-a determinat pe prim-ministrul Donald Tusk să declare că forţele de securitate de la frontieră vor putea de acum înainte să îşi folosească armele împotriva migranţilor.
PiS, partidul conservator de opoziţie, a acuzat guvernul de „persecutarea soldaţilor polonezi” şi de „dezonorarea uniformei poloneze”.
„Trafic” de fiinţe umane „abil organizat”
Moscova şi Minskul, acuzate de destabilizarea deliberată a frontierelor UE, au menţinut o presiune migratorie constantă asupra Poloniei din toamna anului 2021, când a izbucnit o gravă criză diplomatică între UE şi Belarus.
Franţa l-a acuzat pe şeful statului belarus că se află în spatele unui „trafic” de fiinţe umane „abil organizat” cu ţări terţe, către Uniunea Europeană, prin Turcia şi Dubai.
Uniunea Europeană îl acuză, la rândul său, pe liderul din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, de orchestrarea afluxului de migranţi.
Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, de la începutul anului au fost detectate peste 17.000 de tentative de trecere ilegală din Belarus.
O forță de reacție rapidă
Polonia intenţionează să îşi consolideze prezenţa militară atât la graniţa cu enclava rusă Kaliningrad, cât şi la cea cu Belarus. Scopul este de a sprijini poliţiştii de frontieră, dar şi de a consolida frontiera de est a NATO în contextul războiului din Ucraina.
„În prezent, sunt aproape 6.000 de soldaţi, dar în timp, vor fi până la 17.000, dintre care 8.000 vor fi pe teren şi 9.000 în rezervă”, gata să fie desfăşuraţi în 48 de ore, formând „o forţă de reacţie rapidă la frontieră”, a explicat şeful Statului-Major al armatei poloneze, generalul Wieslaw Kukula.
În cadrul acestui proiect, Varşovia va investi peste două miliarde de euro în securizarea şi fortificarea frontierei sale cu Rusia şi Belarus, după cum a declarat recent premierul Donald Tusk.
FOTO: Facebook/Donald Tusk