ComenteazăMateusz Morawiecki a solicitat Camerei superioare a parlamentului de la Varșovia să parcurgă cât mai repede procedurile necesare pentru organizarea primului tur al scrutinului prezidențial în luna mai, prin vot poștal, scrie Reuters.
Camera inferioară, dominată de partidul aflat la guvernare, Lege și Justiție (PiS), a votat luna aceasta legea care permite organizarea alegerilor exclusiv prin vot poștal pe 10 mai.
Dar proiectul mai trebuie aprobat și de Senatul controlat de opoziție, care dorește amânarea votului cu cel puțin un an, pentru a permite derularea campaniei electorale și organizarea votului în secții.
Morawiecki a sugerat miercuri că votul ar putea fi amânat, dar doar cu câteva săptămâni. ”Experții constituționali ne-au spus că scrutinul ar putea fi organizat și pe 17 sau 23 mai”, a spus premierul.
Potrivit analiștilor, PiS insistă cu organizarea rapidă a alegerilor, deoarece s-ar teme că preşedintele în exerciţiu Andrzej Duda – candidatul său, care conduce în sondaje – ar urma să nu mai fie ales în cazul în care scrutinul ar urma să fie organizat mai târziu, când consecinţele pandemiei noului coronavirus vor afecta economia.
Donald Tusk anunță boicotarea votului
Oricum, PiS a lansat deja pregătirile pentru scrutin, în pofida problemelor organizaţionale în creştere şi a unor neclarităţi de natură juridică, ceea ce a atras critici dure din partea opoziţiei şi a societăţii civile poloneze.
Marți, fostul premier polonez Donald Tusk, preşedinte al Partidului Popular European, a anunţat că nu va participa la scrutin întrucât procesul de vot prin corespondenţă, implementat în pripă, ar fi neconstituţional şi nesigur
”În opinia mea, nu ar trebui să participăm… la votul prin corespondenţă”, a spus Tusk, care a adăugat că a evitat intenţionat termenul ”alegeri”.
Procesul planificat de PiS nu va respecta cerinţele pentru un vot corect, egal şi secret şi ar încălca legea fundamentală din cauza schimbărilor de ultim moment survenite în codul electoral – a scris Donald Tusk pe Twitter, potrivit Agerpres.
”Dacă toţi polonezii decenţi şi oneşti spun ‘Acestea nu sunt alegeri şi noi nu vom participa, PiS va da înapoi în ultimul moment”, a adăugat Tusk.
Experții în drept contestă organizarea în mai a alegerilor
Separat, un grup de 425 de experți juridici, de la universitățile din întreaga Polonie, a publicat o scrisoare deschisă în care cere anularea votului.
Actuala organizare ”ar încălca într-o manieră fundamentală principiile organizării alegerilor, care rezultă din constituția Poloniei și din obligațiile internaționale asumate”, au subliniat experții, citați de site-ul NotesfromPoland.
Asemenea lui Tusk și liderilor opoziției, experții juridici au subliniat că problemele sunt legate de posibila lipsă de confidențialitate a votului, dar și de faptul că acesta nu va fi universal.
Ei au mai avertizat că nici transparența în numărarea voturilor nu va putea fi asigurată.
Marți, chiar și influenta Biserică Catolică s-a implicat în dezbatere, cerând puterii și opoziției să ajungă la un acord care să nu ridice suspiciuni și îndoieli cu privire la corectitudinea scrutinului.
”În această situație dificilă, ar trebui să avem grijă de cultivarea democrației, apărarea statului de drept și construirea – în ciuda diferențelor – a unei culturi a solidarității, inclusiv în sfera politică, dar și de protejarea vieții și sănătății polonezilor”, a anunțat un comunicat al Conferinței Episcopilor Polonezi.
Conflict cu Comisia Europeană
Săptămâna trecută, și Comisia Europeană a lansat un avertisment pentru Varșovia.
Comisia Europeană este îngrijorată că alegerile prezidenţiale din Polonia ar putea fi neconforme cu standardele internaţionale, a declarat joi comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders.
Polonia are un conflict mai vechi cu Comisia Europeană, pe tema justiției, conflict care a fost actualizat chiar miercuri.
Concret, executivul european a deschis o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, din cauza unei legi ce permite sancţionarea judecătorilor care critică reformele controversate ale justiţiei introduse în ţară.
Aceasta este a patra procedură de infrigement angajată de executivul european împotriva reformelor efectuate de PiS, denunţate ca o tentativă de a controla sistemul judiciar.