3 comentariiMinisterul de Externe al Poloniei a confirmat oficial că localitatea a fost lovită de o rachetă la ora locală 15:40, dar până la acest moment a precizat doar că „racheta este de producție rusească”, nu și că a fost trasă de ruși.
Primele informații vorbeau despre două rachete rusești care au trecut granița în Polonia, dar oficialii polonezi nu au confirmat public numărul lor, afirmând doar că o anchetă este în desfășurare.
Cine poate fi în spatele incidentului
Puțin după miezul nopții, în urma unei ședințe de urgență a conducerii poloneze, președintele Andrzej Duda a declarat că „nu avem dovezi clare privind cine a tras racheta” care a ucis două persoane. El a subliniat că „cel mai probabil a fost o rachetă de producție rusească, dar încă investigăm”.
Ulterior în discurs public de după ședință, Duda a subliniat că, într-o convorbire telefonică, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a asigurat că este o rachetă lansată de pe teritoriul Rusiei. „Ceea ce s-a întâmplat a fost un eveniment izolat. Nu există indicii că vor mai fi, a adăugat Duda.
La rândul său, președintele american Joe Biden a spus că e „puțin probabil” ca racheta care a atins Polonia să fi fost trasă din Rusia, întrucât „informațiile preliminare contestă” această variantă.
În sprijinul acestei variante vine și o relatare a jurnaliștilor de la Associated Press, care citează mai mulți oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului. AP afirmă că primele constatări sugerează că racheta care a lovit Polonia a fost trasă de forțele ucrainene asupra unei rachete rusești.
Trei oficiali americani au spus că evaluările preliminare au sugerat că racheta a fost lansată de forțele ucrainene asupra uneia rusești, în mijlocul salvei de atacuri rusești împotriva infrastructurii electrice a Ucrainei. Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului deoarece nu erau autorizați să discute public problema.
Deși oficialii polonezi au descris inițial racheta ca fiind „de fabricație rusă”, editorul diplomatic al The Guardian, Patrick Wintour, spune că această ar putea fi o rachetă sol-aer S-300 aflate în posesia Ucrainei.
Moscova a respins, la rândul ei, orice implicare în incidentul din Polonia. Ministerul rus al Apărării a declarat marți seară că relatările presei poloneze și ale oficialilor cu privire la căderea unor rachete „rusești” în zona orașului Przewoduv reprezintă o provocare deliberată cu scopul de a escalada situația.
„Nicio lovitură a Rusiei nu a vizat ținte aproape de granița dintre Ucraina și Polonia”, a precizat ministerul într-un comunicat pe canalul de Telegram.
Presa poloneză subliniază, însă, că dacă într-adevăr racheta a fost trasă de forțele ruse nu este obligatoriu să fie un act intențional întrucât până la 30% din rachetele rusești ratează ținta. „Dacă se confirmă că nu a căzut una, ci două rachete, și cu atât mai mult dacă se dovedește că ambele au căzut în același loc, trebuie considerat că atacul a fost intenționat”, subliniază Onet.
Franța a cerut „cea mai mare prudență” cu privire la orice evaluare a originii rachetei care a aterizat asupra Poloniei avertizând că „multe țări au același tip de arme, așa că identificarea tipului de rachetă nu va identifica neapărat cine se află în spatele atacului”, potrivit The Guardian.
O aeronavă NATO care zbura deasupra spațiului aerian polonez a urmărit marți racheta care a aterizat pe teritoriul său, a declarat marți pentru CNN un oficial militar al Alianței.
Aeronava care zbura marți deasupra Poloniei monitoriza evenimentele din Ucraina. Avioanele NATO efectuează supraveghere regulată în jurul Ucrainei de când a început invazia rusă. Oficialul NATO nu a spus cine a lansat racheta care a fost urmărită aterizarea în Polonia și nici de unde a fost trasă.
Ce măsuri ar putea lua Polonia
Polonia poate, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat, să solicite NATO să activeze fie articolul 4 din Tratatul NATO, adică să organizeze consultări aliate, fie să activeze articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
”Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”, prevede articolul 4. El va duce automat la consultări între cele 30 de state membre pentru a stabili un răspuns comun.
Articolul 5 este varianta extremă, el prevede un răspuns comun al tuturor membrelor NATO ca urmare a atacării unuia dintre membri.
Publicația poloneză Onet trece în revistă cinci posibile răspunsuri ale NATO:
- Opțiunea 1 este de a înăspri foarte drastic sancțiunile impuse Rusiei, dar să se abțină de la măsuri militare.
- Opțiunea 2 este ca, pe lângă sancțiuni, să înceapă livrărilor de tancuri de tip occidental, alte lansatoare HIMARS sau chiar avioane de luptă occidentale către Ucraina.
- Opțiunea 3 este ca, pe lângă sancțiunile și livrările de arme către Ucraina, să lovească ținte rusești din Ucraina cu una sau două rachete de croazieră, SUA fiind nevoite să efectueze acest atac.
- Opțiunea 4 ar însemna bombardarea masivă a țintelor rusești în Ucraina.
- Opțiunea 5 ar însemna să efectueze o lovitură la scară limitată asupra unei ținte precise situate în Rusia.
Având în vedere riscul de escaladare, opțiunea 2 sau cel mult opțiunea 3 pare cea mai probabilă.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a transmis că Polonia investighează incidentul, cu forțele de securitate și experți internaționali la fața locului și va analiza potențiala utilizare a articolului 4 din NATO
De asemenea, unitățile selectate ale forțelor armate poloneze cresc nivelul de pregătire și se concentrează pe spațiul aerian polonez. „Feriți-vă de dezinformarea rusă în această chestiune”, a mai subliniat Morawiecki.
Incidentul a avut loc în ziua în care Ucraina a fost lovită de 100 de rachete rusești. Ele au lovit nu ținte militare, ci ținte civile și infrastructură critică, în regiunea Kiev (inclusiv capitala), Harkov, Poltava, Mikolaiv, Dnipro, Liov și Cernihiv. În capitală, au fost lovite cel puțin două clădiri de locuințe. Spre seară, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei a transmis că 73 dintre rachete au fost interceptate și distruse.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!