16 comentarii„Nu vor exista frontiere deschise şi nici schimburi comerciale la nivelul actual (cu Ucraina – n.r.) în lipsa soluționării chestiunii Volânia”, a declarat ministrul polonez la postul PolSat.
„Daţi-mi voie să o spun clar: Ucraina nu se va alătura UE dacă nu va fi soluţionată chestiunea Volâniei”, a insistat el.
Deşi Polonia își „doreşte ca Ucraina să se dezvolte, nu poate lăsa netratată o rană care nu s-a cicatrizat”, a adăugat Kosiniak-Kamysz, care a calificat masacrul din Volânia drept un „genocid”.
„Masacrul de la Volânia”, cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi între anii 1943 şi 1945 în regiunea istorică Galiţia (în prezent parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, considerat erou naţional în Ucraina şi criminal de război în Polonia, notează EFE.
Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în pofida alianţei lor actuale în contextul invaziei ruse, în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător ferm al Kievului.
Pe 11 iulie, declarată în Polonia zi naţională în memoria victimelor din Volânia, a fost inaugurat în localitatea Domostawa (sud) un monument ce ilustrează copii polonezi traşi în ţeapă de un trident, simbol naţional al Ucrainei, alături de numele localităţilor afectate de masacru.
În aceeaşi zi, șeful statului polonez Andrzej Duda a dispus proiectarea numelui Volânia pe faţada palatului prezidenţial şi a publicat un mesaj în care afirmă că „viitorul trebuie construit pe adevăr”. „Polonezii vor cere mereu o comemorare demnă (…) şi să fie realizate exhumările necesare”, se arată în acelaşi mesaj.
Kievul şi Varşovia au ajuns în 2022 la un acord ce permite Poloniei să reia exhumările din gropile comune din vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului declanșat de liderul rus Vladimir Putin.