ComenteazăCorespondență din Cracovia
Relația polonezilor cu discursul liderilor ruși s-a măsurat deseori în moarte. În cel mai concret dintre moduri.
Pe 25 februarie 1956, Hrușciov i-a uluit pe delegații la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice când a enumerat și a denunțat crimele comise de Stalin. Niciodată comuniștii nu recunoscuseră că „lumea ideală” creată de ei poate da greș, cu atât mai mult să greșească criminal.
Când a citit discursul lui Hrușciov, secretarul general al Partidului Muncitorilor din Polonia, Bolesław Bierut, a făcut atac de cord și apoi a murit.
Astăzi, la peste șase decenii distanță, în fața amenințărilor dinspre Kremlin, care o acuză direct, Polonia își stăpânește bătăile inimii, dar dă glas indignării sale. Aterizat vineri, 25 martie 2022, la câteva zeci de kilometri de granița cu Ucraina și la 400 de kilometri de Rusia (Kaliningrad), președintele SUA, Joe Biden, a venit în mijlocul unei furii naționale poloneze împotriva imperiului de la est.
Un peisaj urban îmbrăcat în culorile Ucrainei
Am întrebat un voluntar polonez din Cracovia, orașul copleșit de refugiații ucraineni, ce crede despre faptul că a venit Biden. La ce se așteaptă? Ce ar vrea să facă americanii? Ne-a spus că orice semn de unitate „e istoric”.
„La voi, în România, au fost Clinton și Bush. Gândiți-vă că la noi a fost și Trump, la noi a fost și Obama, acum vine și Biden. Chiar dacă suntem obișnuiți cu vizitele lor, le tratăm ca pe momente importante. Suntem la 60 de kilometri de locul în care s-a născut Papa Ioan Paul al II-lea, aici în oraș avea un birou Oskar Schindler (n.r. Lista lui Schindler), Polonia e un stat puternic și o arată în diverse moduri”.
Iar acum, puterea Poloniei se arată în solidaritatea cu Ucraina.
Dacă în România arboratul steagului ucrainean e o problemă discutată aprins, nu asta se întâmplă la Cracovia. Splendide clădiri istorice din centrul vechi au steaguri uriașe ale Ucrainei desfășurate de sub streașină și până jos.
Aproape toate magazinele / restaurantele din orașul vechi au mesaje de încurajare pentru Ucraina, desene – de la porumbei la panglici galben-albastre – și critici (sau chiar injurii) la adresa Rusiei ori la adresa lui Putin. „Putin, hands off Ukraine”, „Putin – jos labele de pe Ucraina” e dintre cele mai blânde.
În fața consulatului rus, sute de oameni au strigat joi seară, cu înverșunare, „Ucigașilor! Ucigașilor!”
„Polonia este obișnuită să fie o metaforă prezidențială”
Americanii cred, analizează CNN, că „Polonia este obișnuită să fie o metaforă prezidențială” și că Joe Biden, abia sosit aici, va rosti vineri, la Varșovia, un discurs istoric. Astăzi, președintele SUA va vizita o bază militară NATO, foarte aproape de graniță. Pentru polonezi, lupta cu ideile „comuniste„ sau „imperialiste”, așa le cataloghează presa locală, ale lui Putin se duce la firul ierbii.
De fapt, fluxul nesfârșit al celor peste 3 milioane de refugiați care fug de războiul declanșat de Putin se simte în tot estul Europei.
La ieșirile din România spre vest, mașinile cu număr de Ucraina se întretaie pe străzi cu viteză.
În Ungaria, lângă Miskolc, indicatoarele rutiere au deja și versiune în ucraineană. În Polonia, restaurantele care angajează oameni din Ucraina au opțiunile de angajare (barman sau ospătar) în limba refugiaților.
Pe ușile locuințelor sau instituțiilor din Cracovia apar, puse la loc vizibil, programe între care pot fi donate ajutoare pentru ucraineni, de la materiale sanitare la alimente.
Apar și episoade sau chiar fenomene imposibil de intuit acum o lună. Ce se va întâmpla cu refugiații din Asia sau Africa ce încercau din greu să-și găsească un rost în aceste țări din est? Pe străzile din Cracovia, Cheikh din Senegal încearcă să ne vândă brățări în culorile steagului său verde-galben-roșu. Acum însă, energia s-a mutat în culorile galben-albastru. Și locurile de muncă, la fel. „Nici eu, nici amicul meu din Zimbabwe nu ne găsim de muncă. Acum, de la venirea ucrainenilor, nu mai avem nicio șansă. În România e mai bine? Poate merg acolo. Aici nu cred că am nicio șansă”, spune el.
Peste micile și importantele întâmplări ale vieții stă sentimentul că istoria se poate întoarce. E ceva ce preocupă un continent întreg, dar numai aici, în est, oamenii știu pe propria piele că un discurs rostit la Moscova poate face să încremenească inimile din București, Praga sau Varșovia.
Editor: Cătălin Tolontan.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia.