ComenteazăDatele oficiale din mai multe orașe ale Poloniei arată că tot mai mulți elevi renunță la orele de religie.
Orele sunt găzduite de școlile publice, dar cu o programă și cu profesori – deseori preoți sau călugărițe – aleși de biserică. Orele sunt opționale, dar cei mai mulți elevi – în jur de 70% în 2018 – au optat pentru ele.
Noi date din al treilea oraș al țării, Łódź, arată însă că în vreme ce jumătate dintre cei 62.000 de elevi au început anul școlar participând la orele de religie, peste o treime dintre aceștia, adică 12.052, au renunțat pe parcurs, scrie publicația Dziennik Łódzki.
Tendința este vizibilă și în Kielce, un oraș cu 200.000 de locuitori. Autoritățile au dezvăluit luna trecută că din cei 6.474 de elevi care au ales să participe la orele de religie la începutul anului școlar, aproape o treime (2.023) s-a retras.
O scădere vizibilă an de an
Participarea la orele de religie a început să scadă încă din 2010, când 93% dintre elevi erau înscriși, potrivit unui sondaj derulat în fiecare an de CBOS.
În Poznan, alt oraș major al Poloniei, doar 40% dintre elevi s-au înscris la orele de religie în acest an școlar, în scădere de la cei 47% înscriși anul precedent.
Un posibil factor care a influențat această tendință este reforma educațională impusă de guvernele conservatoare, scrie Gazeta Wyborcza.
Reorganizarea claselor a însemnat că deseori, orele de religie au fost programate la începutul sau sfârșitul zilei. Acest lucru i-a încurajat pe elevi și pe părinți să renunțe la aceste ore, pentru a ajunge mai târziu la școală sau pentru a pleca mai devreme.
Anul trecut, episcopul din Świdnica a adresat o scrisoare părinților, spunându-le acestora să ceară școlilor să reprogrameze orele de religie într-o perioadă mai convenabilă a zilei.
Pandemia, care a schimbat modul de învățare, din unul clasic în cel de la distanță, a adus și ea o scădere a numărului de elevi care participă la orele de religie, din simplul motiv că părinții au dorit ca elevii să stea mai puțin timp în fața ecranelor.
Importanța protestelor masive față de interdicția avortului
Un alt motiv pare a fi însă decizia din octombrie a Tribunalului Constituțional de a introduce o interdicție aproape totală a avortului.
Schimbarea legală este contestată de marea majoritate a polonezilor, în special de femeile de peste 40 de ani, și a declanșat proteste ample în țară.
Mare parte din furia polonezilor este îndreptată împotriva Bisericii Catolice, care a cerut de multă vreme interzicerea totală a avorturilor.
Reputația bisericii a fost afectată în ultimii ani și de o serie de dezvăluiri privind abuzurile sexuale săvârșite de preoți asupra copiilor și de presupusele tentative de acoperire a acestor abuzuri.
Drept consecință, sondajele au arătat că încrederea în biserică a scăzut substanțial, în special în rândul tinerilor. Doar 9% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani au o opinie pozitivă despre biserică, potrivit unui sondaj IBRiS dat publicității în noiembrie.
Protestele au avut un efect și asupra prezenței la orele de religie.
„În noiembrie, decembrie, în timpul celor mai mari demonstrații, ceva s-a întâmplat”, a explicat Marcin Józefaciuk, director al unei școli din Łódź pentru Gazeta Wyborcza.
„Deși religia era programată în mijlocul zilei, deși avem un profesor decent, elevii au renunțat”, a spus acesta. Directorul a explicat că multe din documentele oficiale care anunțau renunțarea la orele de religie aveau fulgere desenate pe ele – un simbol cunoscut al protestelor.
„În ciuda protestelor masive, guvernul nu a renunțat la impunerea legii, care este contestată de o mare parte a publicului. Părăsirea orelor de religie a fost, prin urmare, o formă rapidă de acțiune”, a explicat Joanna Miska, expertă în edică educațională la Universitatea din Łódź.
În luna noiembrie, la doar trei săptămâni după debutul protestelor, sute de copii erau deja retrași de la orele de religie doar într-un district al Varșoviei, Ursynów, potrivit publicației Polska Times.