Polonia preia președinția Consiliului UE în timp ce atenția prim-ministrului său este captată de alegerile prezidențiale. Factorul Donald Trump

De la preluarea mandatului de către Donald Tusk, pe 13 decembrie 2023, premierul polonez s-a confruntat adesea cu Andrzej Duda, care a refuzat chiar să aprobe candidaţii pentru funcţii de ambasador.

Îngrijorări legate de problemele interne ale Poloniei

În acest moment, Coaliţia Civică a lui Tusk conduce în sondaje, dar acest avantaj în fața PiS ar putea fi afectat în cazul alegerii unui președinte care ar continua să sumbineze guvernul.

Alegerile prezidențiale, programate în mai, sunt considerate cruciale pentru Donald Tusk, care își dorește să îndeplinească promisiunile făcute în timpul campaniei din 2023, cum ar fi facilitarea accesului la avort sau acceptarea parteneriatelor civile indiferent de sex.

În opinia lui Piotr Buras, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, aceste presiuni interne vor constrânge președinția poloneză la Consiliul UE. „Guvernul polonez percepe aceste alegeri ca fiind absolut fundamentale pentru viitorul ţării. Aceasta este, în esenţă, ceea ce contează cel mai mult pentru Tusk”, subliniază Buras într-un interviu acordat pentru Politico.

La rândul său, un diplomat UE a declarat pentru sursa citată că „statele membre şi Comisia (Europeană – n.r.) sunt îngrijorate de faptul că preşedinţia poloneză a Consiliului va pune interesele naţionale înaintea celor europene, cum ar fi cele privind migraţia, comerţul, energia sau protecţia climei”.

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

Factorul Donald Trump

În schimb, Guvernul polonez dă asigurări că alegerile prezidențiale nu vor afecta agenda sa europeană „Polonia va fi un intermediar onest şi va avea cea mai eficientă președinție posibil. Alegerile, inclusiv cele prezidenţiale din Polonia, sunt o parte naturală a democraţiilor şi nu vor afecta în niciun fel activitatea noastră la Bruxelles”, a declarat pentru Politico ministrul polonez al afacerilor europene, Adam Szłapka.

Reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie – şi în special poziţia sa privind Ucraina – s-ar putea dovedi o contrapondere la presiunile politice interne şi l-ar putea forţa pe Donald Tusk să acorde mai multă atenţie evenimentelor din UE.

Împreună cu ţările baltice, Polonia a condus campania pentru ca UE să ofere mai mult sprijin militar şi financiar Ucrainei de la lansarea invaziei ruse la scară largă, la 24 februarie 2022. Varşovia se teme acum că mult doritul acord de pace al lui Trump ar putea forţa Ucraina să cedeze teren Rusiei, întărind astfel ambiţiile geopolitice ale regimului de la Moscova.

Potrivit lui Andrzej Bobinski, director general al centrului de reflecție Polityka Insight, acest lucru va fi în centrul atenţiei lui Tusk în timpul preşedinţiei poloneze a Consiliului şi va fi nevoie ca el „să navigheze în aceste ape tulburi din jurul subiectelor Trump, Ucraina şi leadership-ul său în Europa”.

Recomandări

România va primi rachetele Patriot din SUA până în 2030. Cât costă înlocuirea sistemului donat Ucrainei

Securitatea, prioritatea Poloniei

Ministrul Adam Szłapka a declarat că prioritatea ţării sale pe durata preşedinţiei este „securitatea în diferitele sale dimensiuni, inclusiv securitatea externă şi internă a UE”. „Cu războiul lui Putin alături, printre tensiunile globale şi provocările interne, securitatea europenilor este fundamentul şi factorul de unitate”, a precizat el.

Întrebarea cât de mult va (şi vrea) Polonia să mişte lucrurile? De când Tusk – fost preşedinte al Consiliului European – a revenit la masa summiturilor UE, anul trecut, Bruxellesul a sperat că premierul polonez va colabora cu Franţa şi Germania pentru a revitaliza blocul comunitar. Dar trioul – cunoscut sub numele de „Triunghiul de la Weimar” – a avut doar un succes limitat de la revenirea lui Tusk la putere, parţial din cauza preocupărilor sale pe plan intern.

Deşi Donald Tusk a jucat un rol-cheie în obţinerea unui al doilea mandat de preşedintă a Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, omologii săi europeni au simţit adesea că atenţia sa este împărţită. Între timp, Parisul şi Berlinul au trecut prin propriul haos intern, Germania îndreptându-se acum spre urne, la 23 februarie. Polonezii „nu vor face prea multe, dar nici nu vor dezamăgi prea tare”, crede un oficial UE, potrivit Politico.

Urmărește-ne pe Google News