Cum pot fi integrați 2,7 milioane de oameni? Provocările cu care se confruntă Polonia, țara care a primit cei mai mulți refugiați ucraineni

2,681 milioane de persoane au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, a anunțat poliția de frontieră poloneză, potrivit BBC News.

Unii dintre refugiați doar au tranzitat Polonia, dar mulți au rămas acolo. Profesorul Maciej Duszczyk, cercetător în domeniul migrației la Universitatea din Varșovia, estimează că au mai rămas în jur de 1,2-1,4 milioane de ucraineni în țară.

Iar peste 800.000 de refugiați ucraineni s-au înregistrat pentru obținerea unui număr de identificare polonez.

Polonia, preferată unor state precum Germania sau Marea Britanie

Cei mai mulți dintre refugiații ucraineni cu care cei de la MamStartup spun că au intrat în contact până acum și-au declarat dorința de a rămâne în Polonia.

În total, în statele preferate în general de refugiați, cum ar fi Germania, Marea Britanie sau țările scandinave, au ajuns mai puțini cetățeni ucraineni decât cei care au primit în Polonia un număr PESEL – acronimul pentru Sistemul Electronic Universal de Înregistrare a Populației.

De la începutul războiului, Germania a primit aproximativ 238.000 de refugiați ucraineni, Marea Britanie – 25.000, Danemarca – 24.000, iar Suedia – 26.000. În schimb, numărul ucrainenilor cu număr de identificare polonez a depășit 700.000 în ultimele zile.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Dimensiunea provocării, punctează MamStartup, vine și din faptul că, de la cel de Al Doilea Război Mondial încoace și de la reinstalarea în teritoriile recâștigate, Polonia nu s-a confruntat cu o amploare comparabilă a migrației, spre deosebire de țările din Europa de Vest, care în 2015 au primit sute de mii de refugiați din Siria devastată de război. Polonia nu are, practic, experiența de înregistrare în masă și de introducere masivă a acestor refugiați în sistemele juridice, de sănătate și de educație.

Înregistrarea refugiaților, un proces prea lung

Cât de mare este provocarea integrării unui număr atât de mare de refugiați? Și: sunt polonezii capabili să-i facă față, bazându-se pe soluțiile IT pe care statul le are la dispoziție în acest moment?

Cei de la MamStartup l-au întrebat pe Igor Ryciak, purtătorul de cuvânt al Centrului Central de Tehnologie Informatică, de ce durează atât de mult ca un refugiat să obțină numărul PESEL – în medie, 40 de minute de persoană. Acesta e și motivul pentru care se formează cozi uriașe din fața birourilor unde sunt înregistrați migranții.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Potrivit specialistului, atribuirea unui număr PESEL depinde în primul rând de organizarea muncii unui anumit birou. De exemplu, la un punct special de înregistrare a refugiaților de pe stadionul PGE Narodowy, atribuirea unui număr PESEL durează aproximativ 20 de minute. Același lucru se întâmplă și la Departamentul de servicii pentru rezidenți din cadrul Primăriei din Białystok sau la Primăria din Ełk.

Diferența între locurile unde atribuirea PESEL durează 20 de minute și cele în care durează 40 este numărul de echipamente cu care este operată introducerea în sistem a refugiaților.

Potrivit Ministerului Digitalizării din Polonia, se fac eforturi pentru creșterea numărului de echipamente, iar purtătorul de cuvânt al Centrului Central de Tehnologie Informatică a confirmat că autoritățile deja achiziționează calculatoare care vor fi folosite pentru deservirea cetățenilor, însă este o procedură de durată.

MamStartup a mai întrebat dacă este înregistrarea cu obligativitatea prezenței fizice singura opțiune sau ar fi mai bine să se rezolve problema online, ca să dispară cozile și să se reducă timpul pierdut la ghișee. „Nu, nu se poate”, a venit răspunsul de la Centrul Central de Tehnologie Informatică. Explicația: atribuirea unui număr PESEL pentru cetățenii ucraineni trebuie să fie precedată de colectarea amprentelor digitale, a unui eșantion de semnătură de mână și de verificarea fotografiei. Ca și în cazul furnizării unei cărți de identitate sau a unui pașaport, nu este posibil acest serviciu online.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Bariera limbii

Teoretic, după obținerea PESEL, refugiații vor putea rezolva o mulțime de alte probleme administrative online. Practic, e mai complicat.

În ce măsură va fi posibilă rezolvarea pe internet a chestiunilor oficiale de către cetățenii ucraineni, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a acestora nu folosesc alfabetul latin, ci doar pe cel chirilic, și nu știu limba poloneză? se întreabă MamStartup.

Tot ei vin cu soluția: paginile traduse în ucraineană ar ajuta, cu siguranță, la ușurarea acestei sarcini, la fel programele de traducere care transpun automat în poloneză documentele online completate în ucraineană.

Diagnostic cu Google Translate

Introducerea cetățeanului ucrainean în sistem nu reprezintă însă sfârșitul provocărilor. Ce se întâmplă cu cei care suferă de boli de inimă sau de cancer, care au adesea nevoie să cheme o ambulanță, dar nu o pot face în poloneză?

Prin urmare, este necesară predarea în ritm accelerat a limbii poloneze medicilor și asistentelor ucrainene care vin în Polonia, astfel încât aceștia să poată dubla cât mai curând posibil personalul medical polonez, deja în număr prea mic față de nevoile numărul în creștere de pacienți.

Educația, în impas. „Copilul stă în bancă în fața unor cărți scrise în latină și nu înțelege nimic”

Un alt domeniu greu încercat este cel al învățământului.

Grădinițele și școlile se află în prima linie a introducerii refugiaților ucraineni în sistem, alături de serviciile de sănătate. În prezent, aproximativ 100.000 de copii din Ucraina învață în școlile poloneze, iar peste 20.000 dintre ei sunt înscriși în grădinițe. Doar 20% dintre ei se află în clasele pregătitoare, majoritatea au ajuns în clasele obișnuite încă de la primul clopoțel în Polonia – la profesori nepregătiți din punct de vedere lingvistic pentru ei.

„Auzind astfel de voci, este clar că sistemul educațional, ca și cel de sănătate polonez, ar beneficia foarte mult de pe urma implementării unor soluții de tip startup în domeniul traducerilor sau al învățării limbilor străine. Numărul de profesori vorbitori de ucraineană este prea mic pentru nevoile și dispersarea refugiaților în sute de orașe poloneze. Este extrem de important să se pună în aplicare, cât mai curând posibil, soluții care să permită copiilor din Ucraina să învețe în școlile din Polonia”, notează MamStartup la finalul analizei privind provocările cu care se confruntă Polonia în fața valului uriaș de refugiați ucraineni.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News