Legea Holocaustului care prevede aplicarea de amenzi și chiar închisoare de până la trei ani, inclusiv în cazul cetățenilor străini, pentru menţionarea termenului „tabere poloneze ale morţii” şi pentru sugerarea „în mod public şi împotriva realităţii” a faptului că naţiunea şi statul poloneze au fost complice la crimele comise de Germania în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a fost adoptată în februarie.
Cinci luni mai târziu, premierul de dreapta a schimbat legea dezincriminând infracțiunea și descriind decizia drept o corecție. Amendamentul a fost sprijinit de camera inferioară a Parlamentului și acum urmează să ajungă la Senat înainte de a intra în vigoare.
Legea intenționa să „apere numele bun al Poloniei”, dar de acum înainte încălcare aprevederilor legii vor fi infracțiune civilă, nu penală.
Conservatorii aflaţi la putere în Polonia au susținut la începutul anului că obiectivul principal al acestei legi este de a evita atribuirea “naţiunii sau statului polonez” a unor crime comise de germanii nazişti şi mai ales de a împiedica folosirea expresiei “lagăre poloneze ale morţii” referitor la lagărele amplasate pe teritoriul polonez ocupat de Germania hitleristă.
Guvernul israelian a denunţat, însă, o tentativă de negare a participării unor polonezi la exterminarea de evrei de către nazişti şi un risc ca supravieţuitorii Shoah care evocă astfel de cazuri să fie urmăriţi în justiţie.
“Nu vom tolera deformarea adevărului şi rescrierea istoriei sau negarea Holocaustului”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.
În aceeaşi zi, Ministerul ucrainean de Externe a criticat, la rândul său, un alt pasaj al aceleiaşi legi, cel care permite urmărirea în justiţie a celor care neagă crimele comise de naţionalişti ucraineni între 1925 şi 1950, inclusiv a celor care au colaborat cu naziştii.