ComenteazăCreșterea masivă a cazurilor COVID din India a declanșat o criză umanitară și a șocat întreaga lume.
Experții încearcă acum să înțeleagă care este cauza tragediei și au identificat deja câțiva factori, printre care noile variante ale virusului, mai contagioase, relaxarea restricțiilor și subfinanțarea sistemului sanitar.
Revista Time analizează însă și ipoteza în care poluarea din India a jucat un rol potențial important.
De la debutul pandemiei, cercetătorii au concluzionat că expunerea la poluare îi face pe oameni mai vulnerabili la COVID. Iar metropolele Indiei sunt printre cele mai poluate orașe din lume.
„Înțelegem că impactul pandemiei poate fi mai mare în regiunile poluate, unde plămânii oamenilor au fost deja slăbiți din cauza expunerii pe termen lung”, spune Anumita Roychowdhury, director executiv pentru cercetare la Centrul pentru Știință și Mediu din Delhi.
„Asta face ca orașele indiene să fie vulnerabile”, adaugă ea.
A treia cauză de decese în India, în vremuri „normale”
În India, poluarea era deja considerată a treia cauză de decese, fiind responsabilă pentru moartea a peste un milion de persoane în fiecare an.
De fapt, India are 22 din cele mai poluate 30 de orașe ale lumii, scrie Al Jazeera.
Delhi este considerată cea mai poluată capitală din lume, cu 54.000 de decese în 2020, cam unul la fiecare 500 de locuitori.
Aici, problema nu ține doar de efectul industriei intensive și de traficul auto, ci și de agricultură.
Delhi se află în inima regiunii agricole a Indiei, iar arderea miriștilor este un procedeu folosit în mod frecvent de zecile de mii de fermieri, pentru curățarea solului.
Fumul poluează intens regiuni întregi din nordul țării și se adaugă norului toxic în care trăiește deja Delhi, în special în septembrie și octombrie.
Vulnerabilitatea în fața bolii
O serie de studii au arătat deja o legătură directă între expunerea la poluare și vulnerabilitatea în fața COVID.
O lucrare publicată în decembrie în jurnalul Cercetare Cardiovasculară a aflat că expunerea cronică la materie particulată – un tip de poluare care rezultă dintr-un amestec de chimicale eliberate de coșurile de fum sau de incendii – este cel mai probabil legată de 15% dintre decesele COVID din întreaga lume.
Materia particulată nu este eliberată doar de arderea combustibililor fosili. Dar autorii studiului au concluzionat că mai bine de 50% dintre decesele COVID care au legătură cu poluarea țin în mod particular de arderea combustibililor fosili.
Mai multe studii au explicat procesul. Practic, expunerea prelungită la aerul poluat contribuie la o serie de afecțiuni cronice, de la astm la diabet, care sunt factori de risc pentru COVID.
Cercetarea pe această temă din India este încă într-o fază incipientă, dar oamenii de știință au început deja să evalueze o legătură locală între poluare și numărul mare de decese.
Un studiu preliminar al Malaviya National Institute of Technology din Jaipur a găsit o legătură între cazurile COVID și poluarea aerului și condițiile climatice – vânt sau umiditate – în Delhi.
Un alt studiu preliminar al Băncii Mondiale, bazat pe date din India, a concluzionat că „o creștere de 1% a expunerii pe termen lung la materia particulară duce la o creștere a deceselor COVID cu 5,7%”.
Studiul sugerează o serie de intervenții urgente, de la promovarea surselor de energie mai „curate” la reducerea poluării în sistemul de transport, măsuri care ar completa intervențiile sanitare directe, precum purtarea măștii sau vaccinarea.
„Un consens științific pare să reiasă, care spune că îmbunătățirea calității aerului ar putea juca un rol, important în controlarea sau măcar în reducerea impactului epidemiei”, spun autorii studiului Băncii Mondiale.
„Cercetarea spune că poluarea trebuie să fie limitată cât mai mult posibil, atunci când lockdown-urile vor fi ridicate”, mai spun autorii.