În Noul Testament se regăsește parabola celor zece fecioare. Întâlnirea cu Hristos este asemănată cu o nuntă. Hristos se numeşte pe sine „mire”, iar apostolii poartă numele de „prietenii mirelui”.
În această pildă, Împărăţia cerurilor este asemănată cu zece fecioare, care, luându-și candelele, au ieşit în întâmpinarea mirelui. Mirele întârzie, iar fecioarele adorm. La miezul nopţii, se vesteşte sosirea lui. Fecioarele se trezesc să-l întâmpine. Untdelemnul din candelele celor neînțelepte este pe sfârşite, astfel ele cer celor înţelepte să le împrumute din untdelemnul lor.
Acestea refuză pe motiv că și candelele lor se pot stinge prin acest împrumut. Astfel, fecioarele neînțelepte merg să cumpere untdelemn. În timp ce ele lipsesc, soseşte mirele. Acesta intră la ”nuntă” împreuna cu fecioarele „care erau gata de nuntă” și uşa se închide. Vor ajunge și fecioarele neînțelepte, dar vor găsi ușa închisă. Vor strigă: „Doamne, Doamne, deschide-ne nouă!”. Mirele le răspunde: „Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi”.
Prin această pildă, creștinii au descoperit importanţa pregătirii în vederea primirii lui Iisus în inimile lor.
Potrivit tradiției, în Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu matura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa.
Marţea Mare este ultima zi în care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală si se calca. Din aceasta zi, se spune că bărbaţii trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute nevestele.
Preotul Ion Popescu, despre Marea Marți din Săptămâna Pătimirilor: ”Nu putem intra în împărăția lui Dumnezeu fără fapte bune, fără milostenie”
Sfânta și Marea zi de Marți din Săptămâna Părimirilor începe cu Denia de luni seara și cântările de la această slujbă. Utrenia se referă la ”Pilda celor zece fecioare”, cinci înțelepte și cinci nebune, explică părintele Ion Popescu, parohul Bisericii Icoanei din București și protoierul Sectorului II.
”Toate aceste zece fecioare așteptau o nuntă, Împărăția cerului. Aceste zece fecioare ne prefigurau pe noi, oamenirea, în general. Noi suntem fecioarele care așteptăm nunta. Raiul este o nuntă veșnică. Toate erau fecioare, toate erau curate. Deci, credincioșii care așteaptă «nunta» se străduiesc să fie curați. Toate cele zece fecioare aveau candele, deci aveau credință. Dar nu toate aveau untdelemn în candele, ci doar cinci dintre ele”, spune părintele Ion Popescu.
Altfel spus, toate cele zece fecioare erau curate, erau fecioare, toate aveau candele, deci aveau credință, dar nu toate aveau untdelemn, adică fapte bune. Deci, curăția nu este suficientă pentru a intra la ”nuntă”.
”Nepăcătuirea nu este suficientă. Este o virtute, dar, cum spun unii sfinți părinți, este nivelul mortului. Mortul nu mai păcătuiește. Un om viu trebuie să rodească. Celor cinci fecioare care nu aveau untdelemn, când au bătut la ușă, Mântuitorul le-a spus: «Nu vă cunosc pe voi». Persoanele care s-au curățit prin spovedanie, care s-au îngrijit de curăția sufletului, dar nu aveau fapte, nu puteau intra la «nuntă». Fapta este o jertfă. Faptele jertfei creștine. Undelemnul simbolizează faptele. Deci jertfa faptelor bune înseamnă forța credinței. Candela este credința, dar dacă nu arde, nu este o credință adevărată”, spune părintele paroh Ion Popescu.
Credința care nu-ți dă putere suficientă să te ridici și să te duci la Sfânta Liturghie, nu este credință, mai spune părintele Ion Popescu. ”Credința este energie, este forță, este putere. Deci, trebuie să învățăm să ne îngrijim de curățenie, prin spovedanie, să avem candela credinței, dar să avem faptele bune, faptele milosteniei, faptele jertfei”, mai spune părintele Ion Popescu.
VIDEO EXCLUSIV/DJ Wanda se lasă din nou pe mâna medicului estetician. „Am 42 de ani, iar timpul nu stă pe loc”