ComenteazăÎn fața a 70.000 de oameni strânși în piață, liderul autoritar al Chinei a ridicat ode partidului unic pentru că „a scos țara din sărăcie și umilință”, în vreme ce a promis că va extinde și mai mult forța militară și influența Beijingului.
Vorbind de la o tribună, deasupra portretului lui Mao Zedong, Xi a asigurat că epoca în care China putea fi intimidată „s-a sfârșit definitiv”.
„Nu am intimidat, oprimat sau subjugat popoarele altor țări și nu o vom face niciodată. În același timp, nu vom permite niciodată nimănui să ne intimideze, oprime sau subjuge”, a spus el.
Declarațiile lui Xi au fost aprobate vehement, cu aplauze, de zecile de mii de membri ai Partidului Comunist aflați în public.
Nici nu ar fi putut fi altfel. Partidul Comunist deține un control absolut asupra celor 1,4 miliarde de cetățeni ai țării și asupra uneia dintre cele mai mari economii din lume.
Dar China a devenit, în ultima vreme, un membru tot mai izolat al comunității internaționale, din cauza abuzurilor asupra drepturilor omului și a acțiunilor împotriva vecinilor regionali precum Taiwan, India și alții care dispută revendicările Beijingului în Marea Chinei de Sud, scrie The Guardian.
Multe critici se îndreaptă spre politica dură de persecuție a minorității uigure musulmane din China. Cel puțin un milion de uiguri sunt încarcerați în lagăre de „reeducare” în regiunea Xinjiang, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, iar musulmanii din regiune trăiesc în general sub supravegherea strictă a autorităților.
Sărbătoarea centenarului Partidului Comunist le-a adus locuitorilor din Xinjiang 100 de filme „roșii”, atent selectate de oficialii care au dorit să demonstreze reușitele partidului.
Centenarul Partidului Comunist a fost vizibil de altfel și în Hong Kongul semiautonom, unde autobuzele și tramvaiele au purtat sloganuri pentru a marca importantul moment.
Ziua de joi a marcat și a 24-a aniversare a transferului fostei colonii britanice către China, o zi care altădată era sărbătorită în oraș cu demonstrații masive împotriva Beijingului.
Nu mai este cazul. La un an de la adoptarea legii securității naționale, mișcarea pro-democrație din oraș a fost aproape zdrobită, libertatea de exprimare este reprimată, iar comentatorii scriu că Hong Kongul începe încet să devină tot mai asemănător cu China.
În conflict cu multe state occidentale
În acest timp, relația Beijingului cu SUA, Canada sau Australia, cu care se află în complicate dispute comerciale, este într-un moment mai prost ca niciodată.
SUA au reușit să convingă aliații din NATO să includă în declarația finală a summitului de la jumătatea lunii mai multe referiri la „provocarea” reprezentată de China.
„Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei”, a concluzionat comunicatul final al summitului, care a mai notat că „China îşi extinde rapid arsenalul nuclear”, este „opacă în implementarea modernizării sale militare” şi „cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică”.
În discursul său, Xi a insistat că o țară puternică trebuie să aibă o armată puternică pentru a garanta securitatea națiunii și a subliniat că Armata de Eliberare a Poporului a făcut „progrese remarcabile”.
Armata, a spus Xi, este un stâlp de bază pentru menținerea demnității naționale, a suveranității și a dezvoltării intereselor, nu doar în China, dar în regiune și „dincolo” de aceasta.
Declarațiile vin într-un moment în care comentatorii internaționali se tem tot mai mult de o eventuală confruntare militară cu Taiwanul, care este susținut de SUA prin livrări de arme și nu numai.
În discursul său, Xi a reiterat promisiunea de a reinstitui controlul asupra Taiwanului. Partidului nu a guvernat niciodată peste Taiwan, dar Beijingul consideră că acesta este o provincie separatistă a Chinei care trebuie unită, cu forța, dacă este necesar.
Liderul chinez a insistat că acesta este „un angajament de nezdruncinat”. „Nimeni nu ar trebui să subestimeze capacitatea poporului chinez de a-și defini suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a spus Xi.
Lider absolut
Discursul lui Xi vine după opt ani în care liderul și-a consolidat autoritatea printr-un cult al personalității, eliminând, în același timp, limita de mandate și refuzând să desemneze un succesor.
Sărbătorirea centenarului a fost o poveste foarte atent orchestrată, în ciuda faptului că puțini oameni știau ce anume urma să se întâmple.
Evenimentele de joi au debutat cu un zbor în formație, la care au participat zeci de elicoptere și avioane militare, în vreme ce în Piața Tiananmen, 56 de tunuri, reprezentând cele 56 de grupuri etnice ale țării, au tras salve de o sută de ori.
Săptămâna trecută, măsurile de securitate și supraveghere au sporit, polițiștii au bătut la ușile oamenilor, iar oficialii au înăsprit cenzura asupra internetului.
Istorie selectivă
Partidul Comunist Chinez, care a fost fondat în 1921, a venit la putere acum 72 de ani, după un lung război civil.
De atunci, țara a trecut printr-o serie de transformări uriașe, însă nu toate momentele istorice sunt menționate în propaganda folosită de partid, scrie BBC.
Luni, un spectacol artistic numit „Marea Călătorie” a fost organizat pe celebrul stadion național din Beijing, unde participanții au detaliat istoria partidului și a țării.
Dar momente importante precum epurările din timpul Revoluției Culturale sau protestele din Piața Tiananmen au lipsit, scrie AFP. Cu atât mai puțin aveau cum să își găsească locul masivele mitinguri pro-democrație din Hong Kong.
Din aprilie, cinematografele din China au primit ordinul de a difuza filme de propagandă cel puțin de două ori pe săptămână.
A fost lansat și un cântec intitulat „100%”, care laudă reușitele Chinei, și la care au participat nu mai puțin de 100 de rapperi.
Foto principală: Profimedia