- La sfârşitul lunii iunie, Libertatea a publicat povestea pompierului militar Mihai Sfetcu, ars în misiune la Mehedinţi şi apoi plimbat de statul român de la un spital la altul, într-un turneu al indiferenţei şi al infecţiilor nosocomiale.
- Graţie campaniei umanitare care a urmat, Mihai şi-a putut continua tratamentul în străinătate, într-o clinică din Germania. Însă banii sunt pe terminate, iar el mai are luni bune de tras pentru recuperare.
- Din cauza tratamentelor neglijente primite în România şi a infecţiilor intraspitaliceşti, Mihai şi-a pierdut deja două degete şi este posibil să îi fie amputate şi altele.
- Mihai şi soţia lui rămân din nou fără bani pentru tratamentul în străinătate. Nu mai sunt nici din economii, nici din donaţii, iar statul nu le-a decontat nici o cheltuială după plecarea în Germania.
UPDATE 11:30: Mihai Grecea, unul dintre coordonatorii strângerii de fonduri, a declarat, pentru Libertatea, în cadrul emisiunii „Adriana Nedelea LA FIX” că a discutat cu reprezentanții Ministerului Sănătății despre situația în care se află Mihai Stefcu. Aceștia au promis că vor lua măsuri pentru decontarea tratamentului efectuat în străinătate.Promisiunea este că vor acționa. Au acum bază legală să o facă și sperăm să fie ajutat Mihai.
Mihai a suferit arsuri de gradul 2 şi 3, pe aproximativ 35% din suprafaţa corpului și a fost trimis inițial la clinica AKH din Viena.
Imediat ce a ieşit din comă însă, acesta a fost adus înapoi în ţară. Era departe de a fi vindecat complet. Încă mai avea nevoie de intervenţii chirurgicale şi de recuperare medicală.
Aici a început calvarul plimbării de la un spital la altul a pompierului ars, un traseu sinuos pe care Libertatea l-a recompus la sfârşitul lunii iunie, plecând de la convingerea că, din călătoria spre vindecare a unui salvator rănit, putem înţelege mai multe despre rănile încă deschise ale întregului sistem.
După externarea de la clinica AKH Viena, Mihai a schimbat patru spitale în mai puţin de trei săptămâni. Încă are răni deschise: 4% din suprafaţa corpului nu era grefată încă.
Într-un labirint al drumurilor şi al spitalelor, s-a infectat cu mai multe din bacteriile rezistente care locuiesc, de obicei, în spitale: de la stafilococ auriu rezistent la tratament, MRSA, la Enterobacter cloacae multirezistent şi Klebsiella aerogenes multirezistent.
Încă într-o stare foarte
fragilă, Mihai era plimbat cu ambulanţa între două spitale din Capitală:
într-unul nu avea chirurg, în celălalt nu putea face recuperarea. În aceste
momente am vorbit cu soţia lui şi cu medici care îl trataseră în diferite
spitale şi am încercat să înţelegem de ce nici măcar un pompier ars în misiune
nu putea fi tratat în condiţii de maximă siguranţă.
Când am întrebat autorităţile, au negat că ar fi o problemă. De exemplu, Ministerul Sănătăţii admitea că pacientul e plimbat cu ambulanţa între spitale, dar spunea că nu e tratat decât într-unul dintre ele.
După ce Libertatea i-a
publicat povestea, un grup de voluntari, părinţi şi supravieţuitori ai Colectiv
s-au organizat şi au reuşit să strângă bani ca să poată retrimite pompierul la
tratament în străinătate, la o clinică specializată. Un transfer pe care
autorităţile îl refuzaseră, în ciuda presiunii publice.
Voluntarii au trimis
dosarul mai multor clinici, dar, din cauza cocktailului de infecţii deja
adunate, un singur centru de recuperare pentru arsuri, din Germania, l-a primit
pe Mihai. Când a ajuns acolo, medicii de la Moritz Klinik s-au îngrozit de ce au
văzut.
“Nu înţelegeau cum au putut să-l ţină aşa, cum au putut să-i promită că a scăpat. În România ne spuseseră că putem să-l luăm acasă… ”, povesteşte pentru Libertatea soţia pompierului, Cristina Sfetcu.
Infecţia compromisese deja circulaţia sângelui la nivelul mâinilor lui Mihai. Timp de şase săptămâni, cât stătuse la Institutul Naţional de Recuperare din Bucureşti, Mihai nu-şi mişcase deloc mâinile, iar consecinţele nu au întârziat să apară.
Medicii din Germania au
luat decizia dificilă de a-i amputa două degete, din cauza cangrenei, spune
soţia pompierului:
Este posibil să mai piardă şi alte degete. Dacă-l mai ţineam în ţară, i-ar fi tăiat mâna de tot din cauza infecţiilor. De-atunci nu i se mai vascularizau mâinile. Are stafilococ auriu în tot corpul, are mai multe infecţii.
Cristina Sfetcu, soția lui Mihai:
Dacă, în România, Cristina îi devenise asistentă personală şi infirmieră lui Mihai, învăţând inclusiv cum să-l panseze, ajuns în Germania, Mihai a fost, în sfârşit, tratat cum trebuie.
“Singur în salon, cu baie proprie, cu asistentă, cu infirmieră. Toată ziua medicii de-aici luptă cu infecţiile, dar nici ei nu ştiu ce să-i mai facă. În ţară îi făceam eu duş la baia de pe holul spitalului… Oamenii de-acolo ”, aminteşte Cristina Sfetcu.
Statul român n-a ajutat, n-a plătit nimic. Doar mi l-au adus acasă în mai să moară mai repede, să se infecteze mai repede, nu ştiu… Pe Mihai nu l-au ajutat instituţiile, l-au ajutat colegii lui cu cheta şi oamenii buni, care au cunoscut, la rândul lor, ce e suferinţa.
Cristina Sfetcu, soția lui Mihai
O lună de spitalizare la clinica germană costă peste 8.000 de euro, iar pentru operaţii, Cristina a mai plătit 4.500 de euro. Cheltuielile le-a acoperit familia din propriile economii şi din donaţii. Însă acum banii sunt pe sfârşite şi este foarte neclar ce se va întâmpla cu Mihai Sfetcu din luna noiembrie încolo.
Ca să fie bine, soţia spune că medicii i-au spus să mai rămână la recuperare în Germania cel puţin până în luna februarie.
“Mihai Sfetcu a fost abandonat complet de sistemul în care lucra în interes public. Neavând asigurare de risc/viaţă, pompierii sunt la mila instituţiei pentru care lucrează. Condusă de Raed Arafat, care nu a fost de acord să facă asigurări de viață profesionale pentru acești oameni care lucrează în condiții de risc, ISU l-a abandonat pe acest pompier erou”, crede Mihai Grecea, supravieţuitor Colectiv.
Grecea este unul dintre cei care au coordonat acţiunea de strângere de fonduri pentru Mihai Sfetcu.
“Când a apărut prima dată cazul în presă, domnul Arafat a recunoscut că pompierii nu au asigurare de viaţă, dar dacă se întâmplă ceva, plăteşte statul oricum, nu-i lasă aşa, or să fie bani. La al meu ce-a fost? Nimic”, spune indignată Cristina Sfetcu.
Şi ea, şi Mihai se
gândesc dacă el va putea reveni vreodată la meseria de pompier pe care a
practicat-o timp de 13 ani înaintea accidentului. “I-am întrebat pe şefii lui
şi au spus că nu e problemă, că mai sunt pompieri fără degete… Un deget, două,
trei. Discută despre el ca şi cum ar fi un obiect”.
În septembrie, colegii
lui Mihai de la ISU Mehedinţi au chemat-o pe soţia sa la o ceremonie de Ziua
Pompierului.
“Au vrut să-i ofere o
diplomă de onoare, le mulţumesc, dar noi nu de diplomă avem nevoie.”