Pompierul Mihai Sfetcu a devenit primul mare ars din România căruia statul îi va plăti integral tratamentul de recuperare medicală în străinătate

• Graţie campaniei umanitare care a urmat, Mihai şi-a putut continua tratamentul în străinătate, într-o clinică specializată din Germania. Banii s-au încheiat la sfârșitul lunii octombrie și pompierul a fost nevoit să revină în țară, deși mai avea luni bune de recuperare.
• După alte săptămâni la Timișoara, în care a fost evaluat din nou de medici români și a așteptat să depășească toate obstacolele birocratice, Mihai Sfetcu a ajuns din nou la Moritz Klinik în Germania, de această dată cu cheltuielile acoperite de stat.
• În România nu există o clinică specializată în recuperare adecvată a pacienților cu arsuri, deși există undeva la 700 de mari arși în fiecare an.
• Din cauza tratamentelor neglijente primite în România şi a bacteriilor din spitale, Mihai şi-a pierdut deja două degete.
• Astăzi însă, Mihai Sfetcu este primul mare pacient ars care a obținut decontarea tratamentului de recuperare medicală post-arsură gravă în străinătate. El beneficiază de un ordin de ministru semnat de Sorina Pintea în septembrie, care include recuperarea medicală în norma terapeutică pentru pacienții cu arsuri.

Plimbat între spitale, cu cocktail de infecții

În dimineaţa zilei de 5 aprilie, viaţa lui Mihai Sfetcu s-a schimbat odată pentru totdeauna. A devenit din salvator victimă, după ce a suferit arsuri foarte grave în timp ce încerca să stingă focul ce cuprinsese o pădure.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Trimis pentru tratament la clinica AKH din Viena, imediat ce a ieşit din comă, Mihai a fost adus înapoi în ţară. Era departe de a fi vindecat complet. Încă avea nevoie de intervenţii chirurgicale şi de recuperare medicală.

Aici a început calvarul plimbării pompierului ars de la un spital la altul, un traseu sinuos pe care Libertatea l-a recompus la sfârşitul lunii iunie, plecând de la convingerea că din călătoria spre vindecare a unui salvator rănit putem înţelege mai multe despre rănile încă deschise ale întregului sistem.

După externarea de la Clinica AKH Viena, Mihai a schimbat patru spitale în mai puţin de trei săptămâni. Încă avea răni deschise: 4% din suprafaţa corpului nu era grefată încă.

Într-un labirint al drumurilor şi al spitalelor, s-a infectat cu mai multe din bacteriile rezistente care locuiesc de obicei în spitale: de la stafilococ auriu rezistent la tratament, MRSA, la Enterobacter multirezistent şi Klebsiella multirezistent.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Încă într-o stare foarte fragilă, Mihai era plimbat cu ambulanţa între două spitale din Capitală: într-unul nu avea chirurg, în celălalt nu putea face recuperarea.

După ce Libertatea i-a publicat povestea, un grup de voluntari, părinţi şi supravieţuitori Colectiv, s-a organizat şi a reuşit să strângă bani ca să-l poată retrimite pe Mihai la tratament în străinătate, la o clinică specializată. Un transfer pe care autorităţile îl refuzaseră, în ciuda presiunii publice.

Voluntarii au trimis dosarul mai multor clinici dar, din cauza cocktailului de infecţii deja adunate, un singur centru de recuperare pentru arsuri, din Germania, l-a primit pe Mihai. Când a ajuns acolo, medicii de la Moritz Klinik – unde au făcut și mai fac recuperare supraviețuitori de la Colectiv – s-au îngrozit de ce-au văzut.

“Nu înţelegeau cum au putut să-l ţină aşa, cum au putut să-i promită că a scăpat. În România ne spuseseră că putem să-l luăm acasă… ”, a povestit, luna trecută, pentru Libertatea soţia pompierului, Cristiana Sfetcu.

Medicii din Germania au luat decizia dificilă de a-i amputa două degete, din cauza cangrenei, spune soţia pompierului, Cristiana Sfetcu.

“Statul român n-a ajutat, n-a plătit nimic. Doar mi l-au adus acasă în mai să moară mai repede, să se infecteze mai repede, nu ştiu…  Pe Mihai nu l-au ajutat instituţiile, l-au ajutat colegii lui cu cheta şi oamenii buni, care au cunoscut la rândul lor ce e suferinţa”, a declarat femeia.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Acum există baza legală, dar nu și infrastructura pentru recuperarea pacienților cu arsuri grave

La Moritz, Mihai făcea progrese, dar pe 30 octombrie, banii din donații, cu ajutorul cărora Mihai a depășit momente dificile, s-au terminat și a fost adus înapoi în țară, la Timișoara.

Între timp, în țară, un grup de lucru creat la nivelul Ministerului Sănătății, din care făceau parte și mai mulți supraviețuitori Colectiv, modifica ordinul 476/2017, care stabilește cum sunt tratați pacienții cu arsuri în România.

Acest act normativ, apărut după tragedia de la Colectiv, în mandatul lui Voiculescu, dar apoi asumat de ministrul Bodog, era astfel completat prin introducerea unor lucruri vitale pentru marele ars: recuperarea medicală, terapia ocupațională și asistența psihologică. Sorina Pintea a semnat acest ordin îmbunătățit în septembrie 2019.

Ordinul creează baza legală, însă nu și infrastructura pentru recuperare.

“În acest moment, sistemul medical românesc nu are nici măcar o unitate care să poată face recuperarea medicală adecvată a pacienților care au suferit arsuri grave, spune Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv și parte a grupului care a lucrat la modificarea ordinului de ministru.

Cunoscând care sunt standardele terapeutice în țările cu apă caldă la robinet oricine poate realiza că aproape totul e o păcăleală, de fapt, în tot ce privește salvarea și recuperarea pacienților cu arsuri grave în țara noastră.

Mihai Grecea:

Crearea unui precedent: primul mare ars care se va recupera în străinătate, cu bani de la minister

Când Mihai Sfetcu a revenit în țară, delegația de supraviețuitori de la Colectiv a prezentat ministerului cazul său, insistând că acum există baza legală ca pacienții să fie recuperați medical post-arsură, dar nu în țară, unde nu există clinici specializate. Potrivit ordinului de ministru 50/2004, orice afecțiune medicală care nu poate fi tratată în sistemul românesc poate fi tratată în străinătate cu decontare de la MS.

Așa că, după ce Mihai Sfetcu a fost evaluat de medicii de la Casa Austria din Timișoara, a primit recomandarea pentru tratamentul în străinătate.

“A durat încă 3 săptămâni să fie aprobat dosarul și să fie efectuate plățile, în condițiile schimbării ministrului post-moțiunea de cenzură”, povestește Mihai Grecea.

În cele din urmă însă, pompierul a ajuns cu o ambulanță SMURD la Clinica Moritz din Germania.

“Trei săptămâni în țară nu i-a făcut nimeni nimic, nici o analiză, doar îi dădeau niște calmante. Nu am înțeles de ce soțul meu trebuia să se întoarcă încă 3 săptămâni în România, să fie iar expus infecțiilor. Dar acum, în sfârșit, le pot mulțumi și eu celor de la Ministerul Sănătății, pentru că a putut pleca din nou”, a spus pentru Libertatea Cristiana Sfetcu.

Astăzi, Mihai a fost și văzut de medicii din Germania, care au cerut o serie de investigații de laborator, pentru a vedea care este starea infecțiilor din organism și cum evoluează”, a adăugat ea.

Este un moment important pentru soarta marilor arși din România. Întregul șir de umilințe, așteptare și absurdități care au marcat întâlnirea lui Sfetcu cu sistemul medical românesc se oprește aici și deschide drumul pentru ca alți pacienți să aibă parte de o îngrijire mai bună chiar de la început.

“Până la înființarea unei clinici de recuperare adecvată a pacienților cu arsuri – care ar trebui să fie o prioritate strategică a Ministerului Sănătății, în condițiile în care sunt între 600 și 800 de mari arși pe an – vor trebui trimiși în străinătate toți acești pacienți care au avut șansa să scape cu viață pentru a se recupera medical. Avem acum baza legală și avem și precedent în care procedura a fost folosită. Cu greu, cu mârâieli și pași adăugați, dar a fost pusă în aplicare”, crede Mihai Grecea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro