Adevărul este că, în acea zi, Ponta a reuşit să se umple de ridicol. De dimineaţă, micul Che Guevara s-a aşezat în fruntea sindicaliştilor. Părea Mussolini în celebrul său “Marş asupra Romei”. O greşeală politică enormă! E adevărat că stânga e aproape de sindicate, dar treburile nu se amestecă. Una-i lupta politică, alta cea sindicală. Cunosc zeci de PDLişti nemulţumiţi – poate- s zecii de mii, sute, nu ştiu – care s-ar fi alăturat protestului. Dar o mai faci când în fruntea nemulţumiţilor se pune, ca Ioana dArc, Ponta? Spre lauda lor, liberalii s-au abţinut de la astfel de băi de mulţime. Totul nu a fost decât un exerciţiu al Opoziţiei, un act politic care să demonstreze propriului electorat că luptă, că nu stau degeaba!
Mie mi-a fost milă de oamenii din piaţă, de sindicaliştii adevăraţi. Care au tot dreptul să protesteze. Şi care doar s-au răcorit, că politicienii le-au mai dat o ţeapă!
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!