România a pierdut în 2021 populația unui oraș cât Arad sau Pitești

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor vii cu 156.000 de persoane). Această valoare se ajustează cu numărul naşterilor şi deceselor care au fost declarate tardiv la oficiile de stare civilă.

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,281 de milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă 1 ianuarie 2021. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2022 a fost de 9,728 de milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

La precedentul recensământ, cel din 2011, populația stabilă a României era de 20,12 milioane. Potrivit datelor oficiale, populația României și-a atins punctul maxim în 1990, când era estimată la 23,49 de milioane.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2021, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,4 (la 1 ianuarie 2021) la 123,6 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

România continuă să fie o ţară de emigrare

România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de-a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaționale în anul 2021 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu puțin peste 16.000 de persoane.

În cursul anului 2021, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (50,2%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (54,7%).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro