Aproape jumătate dintre partidele intrate în noul parlament de la Sofia, în urma alegerilor legislative de duminica trecută din Bulgaria, sunt grupări înființate în ultimii câțiva ani.
Extremiștii din Renașterea, care au adunat 4,80% din voturi, s-au format în 2014.
Apoi, alianța Bulgaria Democrată (6,28%) include un partid format în 2018, Există un Astfel de Popor (9,39%) s-a înființat anul trecut, iar Continuăm Schimbarea (25,32%), care a și câștigat alegerile, a apărut pe scena politică abia acum câteva săptămâni. Aceste trei grupări, alături de socialiști, parte a vechii gărzi, ar trebui să se regăsească și în noul guvern de la Sofia, dacă negocierile pentru formarea unei coaliții se vor concretiza.
Este neclar ce va aduce această schimbare a clasei politice, cert este că procesul nu a fost unul simplu și a venit pe fondul depresiei cetățenilor care trăiesc în cea mai săracă țară a UE, conduși de o clasă politică acuzată de corupție.
„Situația de azi este un efect al dezamăgirii bulgarilor față de partidele tradiționale”, spune pentru Libertatea Genoveva Petrova, expertă în științe politice și manager al Institutului Alpha Research de la Sofia.
Bulgarii au început să își piardă încrederea în partidele tradiționale, în ultimii zece ani. Oamenii voiau ceva nou, ceva care să nu mai aibă legătură cu corupția, o grupare care să respecte statul de drept sau libertatea presei.
Genoveva Petrova:
Această reformare a fost accelerată de manifestațiile masive anticorupție care au izbucnit în 2020 și care contestau vechea clasă politică, în special partidul de dreapta GERB, al premierului Boiko Borisov, aflat la guvernare de o eternitate.
Efectul a fost creșterea numărului de partide politice nou apărute. Nu doar politicieni, dar și figuri populare din Bulgaria și-au construit noi partide, ca un răspuns la aceste așteptări.
Un exemplu este Există un Astfel de Popor, al popularului cântăreț Slavi Trifonov, care a venit pe locul doi la alegerile legislative din aprilie, apoi le-a câștigat pe cele din iulie, incapabil însă să formeze un guvern.
„Cele mai multe s-au poziționat ca partide antisistem, o mișcare nouă, fără structură clară de partid, fără ideologie. Ei au spus că «stânga-dreapta nu mai sunt importante, cel mai important este să avem oameni onești», ceea ce era așteptat de către oameni”, spune Petrova.
Prin urmare, Bulgaria a avut trei runde de alegeri anul acesta, de fiecare dată cu un alt câștigător.
„Scopuri de stânga cu mijloace de dreapta”
A fost nevoie de această a treia rundă pentru ca o posibilă coaliție de guvernare să prindă contur.
Kiril Petkov și Asen Vasilev, cei doi lideri ai partidului Continuăm Schimbarea, erau deja cei mai apreciați membri ai fostului guvern interimar, care a guvernat între mai și august. În perioada preelectorală, ei au început încet să adune sprijinul alegătorilor, dar în acel moment nu era clar că vor câștiga scrutinul.
„Au crescut încet și nu așa de puternic încât să ne așteptăm să câștige alegerile. Asta s-a întâmplat însă deoarece mulți alegători care au susținut protestele, voiau schimbare și care anterior au susținut alte partide și-au schimbat sprijinul către noua grupare”, explică Petrova.
O altă explicație a scorului este aceea că chiar și alegătorii socialiști au preferat de data aceasta să voteze pentru noua grupare, mai ales pentru că ea fusese sprijinită de președintele Rumen Radev. Asta s-a văzut în scăderea cu 10 puncte procentuale a scorului socialiștilor față de precedentul scrutin.
Pentru a înțelege cum de a reușit noul partid să adune voturi de peste tot, ar trebui să aflăm care anume este doctrina sa. Răspunsul este greu de aflat. Petkov și Vasilev au vorbit despre anticorupție, despre canalizarea resurselor astfel recuperate către educație sau sănătate. Dar nu și-au asumat o ideologie.
Dacă ar fi să folosim definiția populismului, atunci această grupare ar trebui să fie definită ca populistă. Populism tehnocratic. Potrivit definiției, vorbim despre un partid fără ideologie, cu lider charismatic, fără structură de partid, iar singurul lucru important este să răspundă așteptărilor oamenilor.
Genoveva Petrova, expertă în științe politice și manager al Institutului Alpha Research de la Sofia:
De fapt, chiar cei doi lideri charismatici au spus că ideologia lor nu este importantă.
„Au spus că nu există stânga, nu există dreapta, că vor atinge scopuri de stânga cu mijloace de dreapta. Au zis că nu au nevoie de structură de partid, ci doar de oameni onești”, spune politologa.
Cei doi au exprimat și o serie de poziții cu adevărat populiste. „Vorbind despre Pactul Verde European, care vizează și închiderea unor termocentrale din Bulgaria, ei au spus că sprijină acordul, dar apoi au semnat o petiție împotriva închiderii acestor termocentrale”, explică Petrova.
Există diferențe între vechii și noii populiști. „Sunt o nouă generație de populiști – tehnocratici, mai apropiați de globalism decât naționalism, mai zâmbitori, spre deosebire de naționaliștii care nu zâmbesc. Dar în cele din urmă vorbim despre populiști”, concluzionează Petrova.
Provocări pentru viitoarea guvernare
Volatilitatea electoratului bulgar nu lasă loc de manevre partidelor politice.
Există un Astfel de Popor, gruparea formată în 2020, a avut deja timp să câștige o rundă de alegeri, apoi să piardă mai bine de 50% dintre alegători. Și nici măcar nu a apucat să guverneze.
Lucrurile vor fi complicate și pentru Continuăm Schimbarea, care și-a făcut o temă de campanie majoră din lupta anticorupție. Zilele trecute, Petkov a anunțat că una dintre priorități este schimbarea procurorului general și a procurorului anticorupție.
Experta de la Sofia avertizează însă că lupta anticorupție este o efort pe termen lung, care necesită sprijin politic și stabilitate în coaliție.
„Succesul acestei sarcini necesită un sprijin puternic și stabil. Toți partenerii posibili ai lor au spus că sunt de acord cu lupta anticorupție, dar partidele au totuși viziuni diferite cu privire la felul în care această luptă va fi dusă. Când vor începe treaba, se vor confrunta probabil cu multe obstacole”, spune Petrova.
„Apoi, e o chestiune de durată, nu e ceva de câteva luni. Nu se va schimba cu simpla înlocuire a procurorului general. Da, poate fi important, dar simpla schimbare a acestuia nu va fi suficientă. De aceea, va fi o sarcină dificilă. Evident, să încerci să o faci este mai bine decât să nu faci nimic. Dar este important să obții consens în parlament, ceea ce în opinia mea va fi o provocare”, explică experta.
Până atunci, alte chestiuni sunt mai presante pentru bulgari.
În primul rând, bulgarii așteaptă acțiuni imediate pentru rezolvarea crizei de COVID, a celei economice, a inflației, a creșterii prețurilor la energie și altele care afectează viața de zi cu zi. Asta e ceva cu care guvernul trebuie să se confrunte. Altfel, va pierde sprijinul foarte repede.
Genoveva Petrova:
Importante sunt și reforma sistemului sanitar, a educației, problema demografiei și, nu în ultimul rând, diferendul cu Macedonia de Nord.
Aparent neimportantă, disputa în care Sofia practic impune vecinilor să recunoască originile bulgare ale populației macedonene a ajuns să fie îmbrățișată de o mare parte din populație.
„Există un sprijin puternic public pentru poziția precedentului guvern și dacă noul guvern decide să meargă pe un compromis, acesta va fi un motiv de dezamăgire. Trebuie să fie foarte atenți pe această chestiune, care nu este pe primul loc, dar este importantă”, spune Petrova.