Porcul de Mangalița, un nou subiect de discordie româno-maghiară. Ungurii acuză uzurparea paternității rasei

Mark Wiens afirmă, în filmul publicat pe YouTube, că porcul de Mangalița este ”un fel de mâncare românească medievală”. Afirmația i-a scandalizat pe vecinii unguri care reclamă că le-a fost uzurpată paternitatea rasei.

Péter Tóth, președintele Asociației Crescătorilor de Mangalița din Ungaria, a comentat cu umor disputa pe marginea acestei rase. ”A devenit ca humusul pentru Liban și Israel”, a spus Péter Tóth, cel care a inițiat revirimentul rasei în Ungariei.

Notând că toți porcii de Mangalița din România sunt importuri recente din Ungaria, Tóth spune că istoria rasei este internațională. Rasa a apărut în jurul anului 1830 după ce prințul Serbiei i-a dăruit împăratului Austriei 11 porci cu părul lung care au fost apoi încrucișați cu unele rase mai vechi din Ungaria, în apropiere de Arad.

Aproape dispărut în timpul regimurilor comuniste din Ungaria și România, porcul de Mangalița a cunoscut un reviriment spectaculos în ultimii ani, în Ungaria, fiind foarte apreciat pentru carnea sa și, în mod special, pentru slănină. Mai recent, carnea de Mangalița a devenit foarte apreciată în restaurantele de lux din Statele Unite și Japonia, unde a fost numită ”porcul Kobe”, trimitere la celebra carne de vită Kobe.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În pericol de dispariție

Redevenită mândria zootehniei ungare, rasa este din nou amenințată după ce în perioada regimului comunist aproape dispăruse. Pericolul este pesta porcină africană. Deocamdată singurele cazuri au fost depistate, începând cu aprilie, doar la porcii mistreți.

Însă de fiecare dată când a fost descoperit cadavrul unui mistreț mort din cauza pestei, au fost uciși toți porcii pe o rază de trei kilometri.

Rasa este foarte vulnerabilă la pesta porcină întrucât trebuie crescută în condiții semi-deschise. Pentru a preîntâmpina o epidemie în fermele lor, crescătorii au pus două rânduri de garduri împrejmuitoare și au interzis vizitele la ferme.

Și guvernul a intervenit pentru a preîntâmpina dispariția rasei: a dispus crearea unei bănci de gene, iar cele mai prețioase exemplare vor fi mutate în spații protejate, precum grădinile zoologice sau universitățile.

Urmărește-ne pe Google News