ComenteazăValul fără precedent de arestări din Arabia Saudită nu este loc unul întâmplător. Totul face parte din strategia prințului Mohammad bin Salman de a-și consolida puterea. Numit șef al Curții Regale și ministru al Apărării la 30 de ani, în ianuarie 2015, Mohammad bin Salman a avut o strategie solidă privind consolidarea poziției. A devenit pe rând președinte al Consiliului Economic şi Dezvoltării, viceprinţ moştenitor, apoi prinţ moştenitor prin înlăturarea ministrului de Interne Muhammad bin Nayef. Acum, el este responsabil și de curățarea regatului de corupți. Campania a debutat răsunător, căci numeroși prinți, miniștri și foști miniștri au fost reținuți. Printre aceștia se numără şeful Gărzii Naţionale Mutaib bin Abdullah şi multimiliardarul Al-Waleed bin Talal.
Ascensiunea la putere
Mohammad bin Salman s-a născut pe 31 august 1985 și este fiul cel mare al regelui Salman bin Abdul Aziz Al Saud cu cea de-a treia soție.
Prințul moștenitor a absolvit dreptul la King Saud University din capitala Riad, iar de atunci a ocupat mai multe poziții cheie în instituții importante ale regatului. În 2009, el a fost numit consilier special al tatălui său, care atunci era guvernatorul capitalei Riad.
Ascensiunea la putere a început în 2013, când a fost numit șef al Curții Regale. Cu un an în urmă, tatăl său a fost numit prinț moștenitor, după moartea fratelui său, Nayef bin Abdul Aziz. În ianuarie 2015, Abdullah bin Abdul Aziz a murit, iar Salman a devenit rege, la vârsta de 79 de ani.
Imediat, el a luat mai multe decizii care au fost considerate surprinzătoare. Una dintre ele a fost numirea fiului său în fruntea apărării.
În calitatea de ministru al Apărării, Mohammad bin Salman a supervizat operațiunile militare lansate în Yemen de către țara sa, care a luat în martie 2015 conducerea unei coaliţii arabe pentru combaterea rebelilor şiiţi, acuzaţi de legături cu Iranul.
Campania, care nu a avut progrese semnificative în ultimii doi ani și jumătate, a atras acuzații asupra Arabiei Saudite de încălcarea drepturilor omului și a provocat o criză umanitară în Yemen.
În aprilie 2015, regele Salman a făcut noi schimbări privind succesiunea la tron, numindu-l pe fiul său, Mohammed bin Salman viceprinț moștenitor, aflat în succesiune în linie la tron, după Mohammed bin Nayef.
Totodată, fiul său a fost numit președinte al Consiliului pentru Afaceri Economice şi Dezvoltare (CEDA), un organ care supervizează Aramco, prima companie producătoare de petrol din lume.
Un an mai târziu, MBS a anunțat un plan ambițios menit să pună capăt “dependenţei” regatului de petrol. Astfel, el a propus vânzarea la Bursă a cel puţin 5% din gigantul petrolier Aramco şi crearea unui fond suveran de 2.000 de miliarde de dolari, cel mai mare din lume. Planul viza și alte reforme importante, inclusiv în ceea ce privește rolul femeii în societatea saudită.
Totodată, MBS a fost și cel care a susținut boicotul impus de statele arabe Qatarului, care a început în iunie 2017, după ce Doha a fost acuzată că susține terorismul. De partea cealaltă, Qatar a negat acuzațiile și a refuzat să adopte condițiile impuse de Arabia Saudită și aliații săi pentru a relua relațiile diplomatice și comerciale. Tot în luna iunie, regele Salman a pus capăt speculațiilor și l-a numit prin decret pe fiul său Mohammad prinţ moştenitor.
Acesta l-a înlocuit pe vărul său Muhammad bin Nayef, înlăturat din structurile puterii la doar 57 de ani. Muhammad bin Nayef a fost pur și simplu îndepărtat de la putere. El a fost demis și de la conducerea Ministerului de Interne, unde a dus un război crâncen împotriva grupurilor extremiste, fiind apreciat pentru această activitate de occidentali.
Numirea lui Mohammad bin Salman a fost aprobată de 31 din cei 34 de membri ai Consiliului de loialitate, creat printr-o reformă a modalităților de succesiune introdusă în 2006 pentru a asigura tranziția pașnică de putere în această monarhie ultraconservatoare din Golf.
Și-a înlăturat toate obstacolele din cale
Astfel, prințul Mohammad bin Salman a ajuns să cumuleze posturile de vicepremier, ministru al Apărării, consilier special al suveranului şi, îndeosebi, de preşedinte al Consiliului pentru Afaceri Economice şi Dezvoltare (CEDA.
De atunci, MBS a căutat să-și consolideze puterea și să continue planurile de reformare a țării. Un prim pas în acest sens a fost când a anunțat reducerea bonusurilor și ajutoarelor financiare acordate militarilor și funcționarilor publici. Tânărul este cunoscut pentru planurile sale ambițioase, lucrând chiar și 16 ore pe zi.
În septembrie, a început o campanie de înlăturare a celor consideranți oponenți ai săi. Peste 20 de clerici influenți și intelectuali au fost reținuți, după ce autoritățile au anunțat că aceștia acționau “în numele unei terțe părți împotriva securității regatului”.
Ulterior, MBS a fost considerat cel responsabil de anunțul istoric făcut de regele Salman. Acesta a suprins întreaga lume anunțând că femeile vor putea să conducă din iunie 2018, deși decizia se confrunta cu o opoziție puternică din partea conservatorilor.
În octombrie, prințul Mohammad bin Salman a anunțat că Arabia Saudită se va întoarce la un „islam moderat”. El a promis o țară „modernă” și a anunțat o investiție de 500 de miliarde de dolari într-un nou oraș, numit Neom.
Luna aceasta, prințul Mohammed a anunțat lansarea campaniei anticorupție, pe care mulți analiști au considerat-o o campanie de a îndepărta ultimele obstacole din calea acestuia. 11 prinți, patru miniștri și câțiva oameni de afaceri extrem de influenți au fost reținuți.
Bruce Riedel, un fost ofiţer CIA care conduce Brookings Intelligence Project din Washington, spune la rândul său că tânărul prinţ moştenitor „are reputaţia de a fi agresiv şi ambiţios“, notează AFP.
Sursa: BBC News, AFP
Foto: EPA