ComenteazăCuprins:
Susținătorul Moscovei din Europa
În prima zi a anului 2025, acordul pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa s-a încheiat, îngrijorând Slovacia.
Premierul slovac Robert Fico a mers la Moscova în decembrie 2024 pentru a discuta aprovizionarea cu gaze, devenind al treilea lider european care l-a vizitat pe Putin după izbucnirea războiului.
Robert Fico este cunoscut în afara Slovaciei pentru fotografiile cu Putin și amenințările de a opri sprijinul militar pentru Ucraina.
În Slovacia, Fico este un politician influent de un sfert de secol, cunoscut pentru reformele sociale și scandalurile de corupție majore care au declanșat mari proteste.
Robert Fico refuză să trimită arme Ucrainei
În timp ce majoritatea liderilor europeni continuă să susțină Ucraina prin pachete financiare și militare, Robert Fico își arată deschis reticența față de sprijinirea Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
În timpul campaniei sale electorale, Fico a declarat că, dacă va ajunge la putere, Ucraina nu va primi „un singur glonț” din Slovacia.
Din cauza simpatiilor sale față de Moscova, Fico aproape că a murit: în mai 2024, a fost împușcat de patru ori de scriitorul slovac Juraj Cintula. Ulterior, el a explicat că consideră actualul guvern slovac un „Iuda” și cere ca Bratislava să continue să ofere asistență militară Ucrainei, ceea ce Fico nu a vrut să facă.
În mai 2024, Robert Fico a fost internat în stare gravă, după tentativa de asasinat.
Decizia sa de a nu susține militar Kievul este în contradicție directă cu valorile promovate de blocul comunitar. Începând din 2022, UE a oferit Ucrainei sprijin militar în valoare de miliarde de euro, însă acest lider slovac dorește să pună capăt acestui ajutor.
Cine este Robert Fico
Robert Fico, născut în 1964 într-o familie modestă din Topolcany, Slovacia, și-a început cariera politică și ca adept convins al marxism-leninismului.
Încă din copilărie, admira Uniunea Sovietică, iar în timpul studiilor la Facultatea de Drept din Bratislava a intrat în Uniunea Tineretului Socialist. În 1986, devine membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia.
După prăbușirea regimului comunist și destrămarea Cehoslovaciei, Fico nu și-a renegat trecutul.
Chiar și în anii 90, susținea că „Cehoslovacia socialistă avea multe lucruri bune”, promovând politicile de protecție socială.
În 1999, a fondat partidul Smer – Social Democrație, poziționat ca o alternativă la politica tradițională.
După cum remarcă Maxim Samorukov, expert la Centrul Carnegie Berlin pentru Studiul Rusiei și Eurasiei, pentru Robert Fico, „totul era bine în Cehoslovacia”.
„În acele vremuri a avut o carieră de succes ca lider al Komsomolului și chiar a mers în Malta, ceea ce a fost un mare privilegiu”, spune politologul.
Fico a câștigat susținerea clasei muncitoare și a celor afectați de reformele postcomuniste, folosind sloganuri populiste precum „Curajul de a returna Slovacia furată și vândută” și „La Uniunea Europeană, dar nu cu fundul gol!”.
În campaniile electorale, a combinat euroscepticismul cu promisiuni sociale, ceea ce i-a asigurat victoria în mai multe mandate de premier.
De la un susținător al marxism-leninismului la premierul populist al Slovaciei
Robert Fico, liderul partidului Smer – Social Democrație, a marcat politica slovacă timp îndelungat. În timpul liceului, Fico spunea că „tot ce e mai bun a fost făcut în Uniunea Sovietică”, potrivit fostei colege de clasă Katarina Šipošová.
În 2006, a devenit premier și a condus Slovacia timp de mai multe mandate (2006-2010, 2012-2018).
Guvernele sale au majorat salariile minime, pensiile și au introdus facilități sociale, precum mese gratuite pentru copii și călătorii gratuite pentru studenți și pensionari.
Populism, euroscepticism și naționalism
Fico și-a câștigat electoratul printr-un amestec de socialism, populism și retorică naționalistă.
El a declarat că „islamul nu are loc în Slovacia” și că nu va accepta „niciun migrant musulman”.
Totodată, a atacat valorile liberale, susținând că UE este atât de „îndrăgostită de ea însăși”, încât crede că nu există alternativă mai bună la ea în întreaga lume.
Corupția și demisia
Mandatul său a fost marcat de scandaluri de corupție. Cel mai grav episod a fost uciderea jurnalistului Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kusnirova, în 2018. Kuciak investiga legăturile dintre politicieni și mafia italiană, iar omul de afaceri Marian Kočner, acuzat de comandarea crimei, avea conexiuni cu Fico.
Protestele masive care au urmat, la care au participat peste 65.000 de oameni, au forțat demisia lui Fico.
În timpul unei conferințe de presă după crimă, premierul a promis un milion de euro pentru informații despre autorii omorului, arătând teancuri de bancnote pe masă. Acest gest nu a calmat protestele, iar Fico a fost nevoit să renunțe la funcție.
Revenirea la putere
După demisia lui Robert Fico, Slovacia a fost condusă de partidul „Oameni obișnuiți și indivizi independenți” (OĽaNO), care a câștigat alegerile din 2020 pe baza unei campanii populiste și anticorupție.
Noua guvernare a lansat ancheta „Purgatoriu”, menită să investigheze corupția și legăturile dintre funcționari de rang înalt și criminalitate. În noiembrie 2020, fostul șef al poliției slovace, Tibor Gašpar, numit în funcție cu sprijinul Smer, și mai mulți șefi ai secțiilor de poliție au fost arestați.
În 2022, Fico și fostul ministru de interne Robert Kalinyak au fost acuzați de crearea unui grup infracțional și abuz de putere.
Un episod controversat a fost accesarea neautorizată a documentelor fiscale ale fostului președinte Andrej Kiska, folosite pentru a-l discredita politic. Fico a scăpat de arest datorită imunității parlamentare.
„Puteți să vă relaxați, eu nu merg nicăieri”, i-a spus Fico lui Kiska după demisia sa.
Guvernarea slabă a coaliției și pandemia
Noua coaliție s-a dovedit slabă, fără un program clar, fiind construită în jurul liderului Igor Matovic.
Guvernul s-a confruntat cu o gestionare deficitară a pandemiei de COVID-19, având o rată de mortalitate cu 80% mai mare decât media UE.
Un conflict major a izbucnit când Matovic a achiziționat vaccinul rusesc Sputnik V fără aprobarea partenerilor de coaliție, ducând la demisia sa.
Slovacia a sprijinit sancțiunile antiruse și a înlocuit gazul rusesc cu cel norvegian și cel din Qatar. Aceasta a dus la creșteri masive ale prețurilor la energie, scăzând popularitatea guvernului.
În decembrie 2022, cabinetul condus de Eduard Heger a căzut, iar alegeri anticipate au fost programate pentru septembrie 2023.
Revenirea lui Fico
Pe fondul conflictelor politice și al crizei economice, mesajele populiste ale lui Fico au câștigat teren.
El critica dur guvernul și UE, spunând că Slovacia este presată să adopte sancțiuni împotriva Rusiei.
În 2023, partidul său Smer a câștigat alegerile cu 23% din voturi, devenind cel mai mare partid din parlament.
Fico a devenit prim-ministru pentru a patra oară, formând o coaliție cu partidul Voice și Partidul Național Slovac, condus de ultranaționalistul Andrej Danko.
Însă politologul Maxim Samorukov susține că acum poziția sa nu este la fel de puternică ca pe vremuri.
Premierul slovac nu mai este atât de încrezător în controlul său asupra guvernului și parlamentului, „a obosit și a început să se comporte mult mai grosolan”.
Atacuri asupra sistemului judiciar și presei
Una dintre prioritățile lui Fico a fost restructurarea sistemului de aplicare a legii, pentru că, potrivit politologului Maxim Samorukov, Fico risca să ajungă „după gratii” dacă pierdea din nou puterea.
Fico a schimbat conducerea poliției în prima zi de mandat și a desființat Parchetul special anticorupție și Direcția Națională Penală. A insistat și asupra reducerii pedepselor pentru corupție.
Guvernul său a început să facă presiuni asupra ONG-urilor și a presei independente, pe care Fico le-a numit „actori ostili” și „agenți străini”.
Postul public de televiziune a fost restructurat și redenumit „Televiziunea și Radio Slovacă” , reducându-și criticile față de guvern.
De la admirația pentru Uniunea Sovietică la sprijinul indirect pentru politica Moscovei
În tinerețe, politicianul a fost un admirator declarat al Uniunii Sovietice și al modelului comunist promovat de aceasta.
Robert Fico a adoptat o poziție pro-rusă încă din 2008, când nu a condamnat agresiunea rusă împotriva Georgiei.
În 2013, a susținut că Ucraina trebuie să respecte soluția adoptată de Viktor Ianukovici privind refuzul semnării acordului de asociere cu UE.
În 2015, Fico a fost împotriva intensificării sancțiunilor asupra Rusiei și a pus la îndoială necesitatea furnizării de arme Kievului.
În timpul campaniei din 2023, a promis că Ucraina nu va primi niciun ajutor militar din Slovacia și a numit-o „una dintre cele mai corupte țări din lume”.
De asemenea, a afirmat că se opune intrării Ucrainei în NATO și va oferi doar asistență umanitară. Totuși, în realitate, în primul an al mandatului său, Slovacia a exportat 112 milioane de dolari în arme către Ucraina.
El susține că dacă războiul se încheie înainte de sfârșitul mandatului său de prim-ministru, va face „tot ce este posibil pentru a restabili relațiile economice și de altă natură cu Rusia”.
Fico a declarat că Vladimir Putin nu va fi arestat în cazul unei vizite în Slovacia.
Conflictul cu Ucraina și presiuni economice
În 2024, când a expirat contractul dintre Gazprom și Naftogaz, Fico a amenințat cu oprirea furnizării de energie electrică către Ucraina și a redus sprijinul pentru refugiații ucraineni.
Președintele ucrainean Zelensky l-a acuzat pe Fico că acționează la ordinele Moscovei și că amenințările sale de a opri furnizarea de energie reprezintă un atac împotriva Ucrainei.
Această dispută are și o componentă economică importantă: Slovacia ar putea ajunge să plătească mai mult pentru gaze și riscă să devină „ultimul lanț de tranzit”, pierzând venituri din tranzitul gazului.
„Prim-ministrul slovac înțelege perfect că o călătorie la Moscova nu va schimba nimic. Dar prin acțiunile sale, Fico îi arată alegătorului că îi pasă de portofel. În același timp, fiind liderul unei țări mici, nu va avea probleme în relațiile cu Bruxelles-ul, așa cum face premierul maghiar Viktor Orban.”, spune Maxim Samorukov, politolog
Populismul i-a permis lui Fico să rămână o figură centrală în politica slovacă de două decenii. Samorukov subliniază că riscul de a strica relaţiile cu vecinii i se pare premierului slovac destul de acceptabil dacă este necesar să-şi întărească poziţia în ţară.
„Mai mult, cuvintele pentru Fico – în cele mai bune tradiții ale populiștilor – rămân adesea doar cuvinte”, adaugă Samorukov.