Portretul unui tânăr din Generația Z. Rareș, antreprenor la 19 ani: „Suntem mai implicați și mai informați, vrem schimbare”. Părerea sociologului: „La nivel de implicare nu stau prea bine!”

• Peste două miliarde de tineri făceau parte, în anul 2015, din Generația Z (cei născuți după 1995), conform datelor statistice la nivel mondial.
• Între 50% și 72% dintre tinerii Generației Z vor să își creeze propria firmă, conform sondajelor realizate în Europa și America.
• În fiecare an, din România pleacă între 35.000 și 40.000 de tineri, care emigrează în alte state europene, sau în SUA.
• În 2016, România era pe locul 2 în rândul statelor UE cu cel mai mare număr al tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, care nici nu studiază, nici nu muncesc.
• Rareș spune despre cei din generația lui că „sunt mai implicați”
• Sociologul care a studiat Generația Z susține că acețti tineri sunt cei care nu votează aproape deloc

Rareș Manolache are 19 ani, părul lung, prins în coadă și îl întâlnim la o conferință de presă dedicată acțiunilor de CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă) ale marilor firme din România. Este îmbrăcat smart-casual, acceptă opiniile celorlalți, dar nu ezită nicio secundă să-și susțină convingerile privind educația și protecția mediului.

Rareș Manolache, 19 ani

„Eu fac parte din Generația Z. Suntem mai implicați, suntem mult mai informați și vrem să facem o schimbare! Nu ne mai lăsăm duși de val. Vrem să deținem noi controlul asupra vieții noastre”, explică Rareș în cadrul unui interviu acordat cotidianului Libertatea.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Acum este înscris la o facultate particulară din București unde învață să devină antreprenor. Studiile sunt acreditate, modelul de școlarizare este preluat din Olanda, iar la finalul celor 4 ani va știi cum să pună pe picioare propria afacere și cum să o dezvolte. Nu oriunde, ci aici, în România.

Trei dintre reprezentanții Generației Z din România, invitați la un eveniment dedicat companiilor și campaniilor de Responsabilitate Socială

I-am cerut să facă un exercițiu de imaginație și să ne spună cum crede el că va arăta viața sa peste 10 ani dacă va rămâne aici, în țară, și cum va arăta dacă va emigra în Olanda, unde a mai fost plecat.

Mesaj pentru Guvern

„Nu cred că o să arate rău, cred că o să se schimbe multe în România în următorii 10 ani în bine. Sunt antreprenor, asta e ceea ce o să fac. La 29 de ani sper să am un venit lunar de 1.500-2.000 de euro. În străinătate, am fost în Amsterdam, e o diferență de mentalitate, numai că nu mi se pare o diferență ca de la cer la pământ față de România. Acolo, probabil aș câștiga 4.000-5.000 de euro pe lună”, spune tânărul Generației Z, care preferă, deocamdată, să rămână în țara natală și să încerce să se dezvolte aici.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Iar mesajul său pentru actuala clasă politică din România este tranșant și aproape identic cu cel al majorității tinerilor din Generația Z: „Mă adresez puterii, Guvernului, să fie cât se poate de atenți la nevoile generației noastre, la ce se întâmplă în jurul lor și să nu mai facă lucruri doar de dragul de a le gace și de dragul imaginii. Să implice și cetățenii în deciziile publice”.

Sociolog: „E generația care nu votează aproape deloc”

L-am întrebat pe sociologul Gelu Duminică, cel care a analizat un studiu aprofundat asupra Generației Z efectuat de Reveal Marketing Research, care e modul în care percep acești tineri campaniile de responsabilitate socială.

„Depinde foarte mult dacă generația asta rămâne în țară, sau nu. Depinde cât de mulți vor rămâne în țară și cât de mulți vor reuși să ajungă în poziții în care să reușească să schimbe ceva. Însă, la nivelul de acțiune nu stă foarte bine. Dacă ne uităm la participarea la vot, e generația care nu votează aproape deloc. Dacă tu crezi că mesajul tău de anii ’80 va penetra în generația anilor 2000, te înșeli! E nevoie de o adaptare, astfel încât procesul de comunicare să aibă un feedback bun”, explică sociologul.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

În timp ce politicile publice din România încă nu sunt axate pe nevoile tinerilor din Generația Z și Milenialilor, adică a celor născuți după anul 2000, companiile își adaptează oferta de muncă, și chiar întreaga filosofie de funcționare conceptelor noilor generații. Investesc tot mai mult în campanii de protecție a mediului, în educație, sau în sprijinirea anumitor categorii sociale defavorizate. Iar astfel de investiții, spun specialiștii din zona resurselor umane, au dus la o creștere în rândul tinerilor de până în 24 de ani a încrederii în acele companii.

Caracteristicile generației Z

Actuala generație de studenți sau proaspăt absolvenți de facultate este cea despre care specialiștii spun că va da o nouă dinamică lumii și va produce schimbări puternice în societate. Sunt tinerii care nu acceptă ideea de obediență, ci vor să fie implicați la toate nivelurile în luarea deciziilor.

„Viteză?- Da! Răbdare – Nu! Rețele de socializare? – Da! Cărți – Nu! Ambiție? – Da! Obediență – Nu! Jocuri video? – Da! Sport? – Nu! Acestea sunt caracteristicile principale ale Generației Z, grăbită, pragmatică, independentă și încăpățânată”, este descrierea făcută de specialiști acestor tineri născuți după anul 1995, scrie Mediafax.

La nivel mondial sunt peste două miliarde de tineri născuți după anul 1995 și care au crescut odată cu internetul. Majoriatea sunt într-o simbioză aproape perfectă cu lumea digitală, au mai multe conturi pe platformele online de socializare, iar o parte dintre aceștia și-au creat propria rețea de comunicare prin intermediul Youtube sau Instagram.

În România, din această generație, a celor născuți între 1995 și 2000, fac parte peste 1,4 milioane de tineri. Însă doar un milion au mai rămas în țară, conform datelor oficiale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro