Directorul adjunct acuză că se fac presiuni asupra angajaților să plece voluntar în schimbul a 4-5 salarii compensatorii și că noua organigramă nu are un fundament real și corect, fiind realizată într-o totală lipsă de transparență.
„Vor avea loc concedieri care vor genera acționări în instanță pe numele companiei. Având în vedere încălcarea legislației muncii, procesele vor fi pierdute de companie, în consecință vor fi generate costuri de despăgubire a celor concediați”, se arată în scrisoare destinată premierului Nicolae Ciucă, ministrului comunicațiilor Sebastian Burduja, conducerii companiei și sindicatelor, intrată în posesia Libertatea.
Digitalizare fără softuri
Aceasta spune că societatea nu va putea funcționa cu 50% personal administrativ, deoarece compania nu deține softuri de specialitate.
Toată „digitalizarea” companiei constă în tabele Excel și paginație Microsoft Office Word. Cele 5.200 de subunități poștale aflate pe întreg teritoriul țării sunt coordonate prin centralizări, norme de lucru, legislație, contracte comerciale naționale din sediul central al companiei.
Scrisoarea directorului adjunct al Poștei, Carmen Mirela Alecu:
Ce spune șeful companiei
Contactat de Libertatea, Valentin Ștefan – directorul general al companiei – a confirmat că societatea se află în restructurare.
„Suntem în proces de tentativă de restructurare de un an și jumătate. Până acum o lună nu am putut să o facem din cauza sindicatului. Anul trecut, estimarea era de reducere a organigramei cu 419 posturi, iar economia ar fi de 3,5 milioane de lei pe lună”, afirmă Valentin Ștefan.
„Deja s-a redus într-un an de zile organigrama administrației centrale cu aproximativ 100 de posturi prin pensionări și plecări voluntare. În acest moment, sunt 1.081 de persoane în administrația centrală, dar aici intră 300-350 în domeniul operațional, de care nu ne atingem. Astfel, se va reduce personalul administrativ central cu circa 50-60%”, a completat acesta.
Birocrație și ineficiență
Șeful Poștei Române susține că există multă ineficiență la nivel administrativ, în timp ce în domeniul operațional are probleme de personal.
„De exemplu, acum avem nevoie între 6 și 10 semnături pe fiecare document extern, vom face 3, maxim 4. E normal să existe o frică a omului care rămâne fără loc de muncă, dar există deficit de personal în Poșta Română. Nu vor mai lucra însă în administrativ, ci în operațional”, conform oficialului.
Acesta spune însă că nu se așteaptă ca directorii cu salarii nete de peste 10.000 de lei să dorească să lucreze pe salariul minim pe economie.
Statisticile de la baza restructurărilor
Valentin Ștefan a argumentat și cum a luat decizia.
Conform acestuia, compania are 1.700 de oameni ca personal administrativ la nivel de țară, incluzând aici sediul central și cele județene. Acest lucru înseamnă 8% din numărul total.
„O companie brici ar trebui să funcționeze cu mai puțin de 5%, cu 3-4%. De asemenea, alocarea bugetară pentru personalul administrativ este de 12-13% din bugetul total salarii. Indiferent ce companie ești, nu poți să funcționezi așa”, susține Valentin Ștefan.
Directorul dă ca exemplu Poșta din Cehia, unde costurile cu salariile personalului administrativ reprezintă 8% din total.
„Fiecare muncă este făcută de patru ori”
„Mai mult, structura companiei este anacronică, având sediu central, sediu județean, birouri și oficii. Practic, fiecare muncă este făcută de patru ori”, punctează el.
Oficialul dă însă asigurări că „nu există niciun pericol ca Poșta să nu mai funcționeze în urma reorganizării”.
Conform Ministerului Finanțelor, Poșta Română a avut anul trecut un profit net de 42,5 milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,35 miliarde de lei.
Compania avea la finele anului trecut 23.144 de salariați.